Klaus Iohannis a pierdut alegerile de o manieră categorică şi se face vinovat de îngroparea Partidului Naţional Liberal, singurul partid istoric care a mai rămas în picioare după cei 26 de ani de democraţie prost înţeleasă.
Involuntar, Klaus Iohannis a început să pregătească terenul pentru victoria clară a PSD şi pentru înfrângerea ruşinoasă a PNL în momentul în care s-a folosit de tragedia de la „Colectiv” pentru a-i fugări pe social-democraţi de la guvernare şi pentru a-i aduce în locul acestora pe aşa-zişii tehnocraţi. Dacă ar fi rămas la guvernare, imaginea PSD s-ar fi erodat, inevitabil.
Tehnocraţii au avut o prestaţie lamentabilă, nelăsând nimic palpabil în urma lor, iar maximul penibilului a fost atins în momentul în care n-au fost capabili nici măcar să achiziţioneze „Cuminţenia pământului”, după un an de bătut toba şi de strâns bani de la oamenii pe care i-a păcălit cu o campanie de PR de o violenţă nemaiîntâlnită.
Dacian Cioloş s-a dovedit a fi, până la urmă, un impostor. Acesta a jucat rolul fecioarei care trece imediat pe partea cealaltă a drumului atunci când îi apare în cale practicanta celei mai vechi meserii din lume, politica, însă pe finalul campaniei electorale nu s-a mai putut abţine şi s-a aruncat în braţele unui PNL debusolat şi ale unui USR umflat cu pompa de Klaus Iohannis şi de aceleaşi ONG-uri care gravitează în jurul tuturor celor care s-au aflat la putere în România. Dacian Cioloş a condus un Guvern de amatori. Amatori de postări pe Facebook şi de certuri cu toţi cei care i-au contestat. Pe final de mandat, domnul Cioloş a venit cu produsul finit al celor 365 de zile de guvernare. Românii au aflat că, într-un an de zile, domnul Cioloş nu a putut face mai nimic pentru că a trebuit să meşterească la Platforma 100, un set de fraze construite din vorbe goale pe care le-ar fi putut aşterne pe hârtie orice student la ştiinţe politice care este pe lângă subiect, dar căruia îi este jenă să predea foile fără urmă de cerneală.
În ciuda contraperformanţelor lui Dacian Cioloş, Klaus Iohannis l-a prezentat pe acesta ca fiind singurul capabil să construiască în România societatea capitalistă multilateral dezvoltată şi să ducă ţara pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie.
Votul din 11 decembrie a fost un vot în favoarea PSD, care a defilat cu reducerea TVA-ului şi cu reîntregirea salariilor, dar a fost mai mult un vot împotriva lui Klaus Iohannis. A fost un vot împotriva discursului împiedicat şi lipsit de substanţă al lui Klaus Iohannis. A fost un vot împotriva textelor gen „corupţia ucide” şi a indicaţiilor domnului Iohannis, care s-a obişnuit să-i dădăcească pe români, spunându-le cu cine ar fi bine să voteze şi cu cine nu. A fost un vot împotriva celui care îi pune la colţ pe politicienii care au probleme cu Justiţia, dar care uită că a fost printre singurii primari din ţară pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a albit în procesele cu ANI şi care nici până astăzi nu şi-a rezolvat problema cu una din cele şase din Sibiu, cea pe care ar fi pus mâna în condiţii dubioase. A fost un vot împotriva celui care i-a găsit un loc călduţ la Curtea Constituţională Liviei Stanciu, după ce aceasta, în calitate de şefă a Înaltei Curţi de Casaţie Justiţie, a beneficiat de o decizie scandaloasă în procesul pe care l-a avut cu o femeie simplă. A fost un vot împotriva celui care s-a grăbit să-i prelungească Laurei Codruţa Kovesi mandatul de şefă a DNA imediat după apariţia unui dosar dubios de spionaj, dar care nu i-a cerut acesteia socoteală pentru scandalurile publice în care este implicată. A fost un vot împotriva celui pentru confortul căruia s-au cheltuit sume importante de la bugetul de stat cu renovarea reşedinţei prezidenţiale. A fost şi un vot împotriva celui care s-a închis în turnul de fildeş de la Cotroceni, de unde iese doar pe final de săptămână pentru a merge acasă, la Sibiu, acompaniat de sirenele maşinilor din coloana oficială.
PSD-ul a câştigat detaşat alegerile din 11 decembrie 2016, dar mai mult le-a pierdut Klaus Iohannis, fostul primar de la Sibiu, despre care liberalii au crezut că-i un politician adevărat şi de aceea au mers pe mâna lui. Exclusiv pe mâna lui.
După un an de reformă a clasei politice marca Iohannis, în România au apărut nenumărate partide, dar tot PSD a câştigat alegerile. Şi încă detaşat. Pentru asta, PSD ar trebui să-i mulţumească în primul şi în ultimul rând lui Klaus Ioahnnis. Fără domnul Iohannis, PNL ar fi ameninţat poate poziţia PSD sau măcar nu i-ar fi permis acestuia să aibă o putere atât de mare. O putere care ar putea dăuna grav democraţiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.