Pe măsură ce America îşi revine din şocul provocat de victoria prezidenţială a lui Donald Trump, încep să apară tot mai multe informaţii despre modul în care a fost sabotată campania lui Hillary Clinton.
Vinovate pentru înfrângerea lui Clinton sunt, mai nou, site-urile care diseminează informaţii false prin intemediul Google şi Facebook. Este motivul pentru care oamenii încep să fie sfătuţi să se îndrepte către site-urile scorţoase, care publică comunicatele guvernului, în dauna celor care stârnesc interes.
Pentru descurajarea site-urilor care ambalează în mod apetisant informaţii false, Google va lovi acolo unde doare cel mai rău, la buzunar. Măsura cea mai eficientă pentru descurajarea răspândirii de informaţii false va fi interzicerea reclamelor pe care regiile de publicitate ale Google şi Facebook le postează pe aceste site-uri.
Ştirile false au început să devină o adevărată afacere. Potrivit BuzzFeed, în Macedonia au fost angajaţi mulţi informaticieni pentru a crea site-uri pro-Trump, site-uri ce conţineau informaţii false și urmau să fie distribuite pe Facebook. Angajaţii Facebook au decis să rezolve această problemă a informaţiilor false, deşi patronul Mark Zuckerberg a declarat în toiul acestui scandal că doar 1% dintre ştirile postate pe platforma de socializare sunt false.
CEO-ul Google, Sundar Pichai, a precizat că în anumite cazuri motorul de căutare nu a reuşit să verifice informaţiile şi să împiedice preluarea acestora. „Iată de ce am decis să anunţăm că vom interzice publicitatea pe toate site-urile pe care le identificăm ca propagatoare de informaţii false“. În plus, Google va studia modalităţile de verificare a informațiilor care apar în rezultatele căutărilor şi cum să promoveze sursele jurnalistice demne de încredere.
Cine va conduce „Ministerul Adevărului“?
Desigur, companiile Google şi Facebook au tot dreptul să adopte politicile pe care le consideră potrivite, este vorba de propriul capital şi propriile profituri, iar o măsură precum cea de mai sus va reduce veniturile obţinute de regiile lor publicitare. Însă marea problema va ţine de criteriile şi modul în care unele informaţii vor fi considerate „false“, pentru că aceasta poate institui o cenzură a internetului pe criterii ideologice.
Cenzura Google este deja bine rodată, însă nu în ce priveşte informaţiile false. Regia publicitară a Google, AdSense, interzice apariţia reclamelor alături de conţinut pornografic sau violent, spre exemplu. Google foloseşte atât inteligenţa artificială, cât şi specialiști pentru a verifica site-urile care vor sa beneficieze de serviciile AdSense şi care sunt verificate pentru a nu avea conţinut pornografic. Când vine vorba despre informaţii şi ideologie, lucrurile stau altfel. „Ce se întâmplă dacă un site are informaţii reale, dar şi unele false? Asta necesita oameni care să le verifice, iar acest lucru este imposibil, din cauza cantităţii uriaşe de informaţii“, spune Fil Menczer, profesor de informatică la Universitatea din Indiana.
Patru categorii ale dezinformării
Atât timp cât Google sau Facebook decid să cenzureze informaţia, se pune întrebarea cine vor fi cenzorii internetului? Nimic nu este stabilit, însă doritori apar, iar unul dintre ei a făcut deja furori pe internet. Este vorba de Melissa Zimdars, profesoară de comunicare la Colegiul Marrimack, care a publicat o listă a site-urilor care difuzează „informaţii false“, împărţite în patru categorii de dezinformare. Prima categorie este a site-urilor care „se bazează pe revolta cititorilor, care folosesc titluri rupte din context şi informaţii dubioase pentru a genera like-uri şi profit. A doua categorie este cea a site-urilor care „publică informaţii eronate sau din surse care nu sunt de încredere“. În a treia categorie intră site-urile care publică titluri care atrag cât mai mulţi cititori pentru a obţine profit din publicitate. În cele din urmă, avem site-urile care falsifică în mod deliberat informaţia, pentru a o satiriză, ceea ce duce la comentarii cruciale depre politică şi societate, dar şi la diseminarea interpretării literale a informaţiei.
Iată câteva site-uri care intra pe lista neagra a acestui „arbitru al credibilităţii“: ABCNews.com.co, MSNBC.com, Breitbart.com (site-ul al carui director a condus campania lui Donald Trump, iar acum a fost nominalizat drept consilier principal al preşedintelui ales), site-ul de satiră Theonion.com, Infowars.com.
Cenzură pe criterii politice
Nimic despre The Huffington Post, care rămâne un site „de încredere“, deşi e-mailurile lui John Podesta, şeful de campanie al lui Hillary Clinton, spun astfel: „Arianna Huffington ne este mai folositoare nefiind în conducerea campaniei, pentru că putem folosi Huffington Post pentru a ne disemina mesajul fără a da impresia unui conflict“. Nimic despre întâlnirile dintre preşedintele Google, Eric Schmidt, şi seful campaniei lui Hillary Clinton, John Podesta, revelate prin publicarea e-mailurile celui din urmă de către WikiLeaks. Evident, in viziunea taberei democrate, WikiLeaks este un site care dezinformează.
Idioţii utili ai războiului informaţional Rusia-Occident
Noii arbitri ai credibilităţii de peste Ocean propun şi un set de reguli care ar trebui respectate de cititori pentru a nu cădea în capcana ştirilor false. Spre exemplu, ar trebui să ne ferim de site-urile care se termina în „lo”, ca de exmplu Newslo sau în com.co, care nu ar fi decat nişte versiuni false ale surselor reale de informaţii; ar trebui să fim atenţi la semnătura autorului, la secţiunea „About Us“. Totodată, este important ca şi site-urile recunoscute pentru profesionalismul lor să publice respectiva informaţie. Cu alte cuvinte, în cazul în care publicaţii cu o bună reputaţie, precum CNN sau Washington Post, nu relatează o informaţie, atunci aceasta este falsă?
Aceste reguli pentru lecturarea unei știri, listele negre ale site-urilor de peste Ocean şi măsurile luate de Google sau Facebook au puţin de-a face cu alegerile din Statele Unite. Acest război electoral s-a jucat şi a fost pierdut de Hillary Clinton din cauza incompetenţei echipei sale de campanie şi a incapacităţii candidatei de a depăşi bariera ecranului. Însă, există un război în plină desfăşurare, în care Statele Unite şi marile companii din lumea internetului au nevoie de noi arme – războiul informaţional dintre Rusia şi Occident. „Revoluţia“ tăcută ce va avea loc în domeniul informaţiilor din mediul virtual este destinată acestui front
Un exemplu de urmat pentru România?
Demersurile giganţilor internetului de a arbitra pe piaţa informațiilor, nu numai reglând robinetul publicităţii, sunt foarte importante pentru România. Până la urmă, suntem ţara în care presa a fost nominalizată limpede la categoria „vulnerabilităţi“ în Strategia Naţională de Apărare în mandatul preşedintelui Traian Băsescu. În noua Strategie de Apărare, presa nu mai figurează ca „vulnerabilitate“, însă ar trebui să ne amintim de episodul „Sky News“, al documentarului despre presupuşi contrabandişti de arme români. Procurorii DIICOT au pus sub urmărire penală trei ziarişti britanici pentru că, „din cercetările efectuate a rezultat că în realitate, aşa-zisa investigaţie jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci a fost creată din iniţiativa jurnaliștilor, prezentând ca veridice unele date şi informaţii false“. Cei trei jurnalişti britanici sunt prea departe de procurorii români. Însă acuzaţiile ce le-au fost aduse sunt un avertisment pentru jurnaliştii români, o atenţionare că se află pe frontul unui război informaţional şi răspunderea penală planează mereu asupra lor. Iar dacă peste Ocean au apărut deja arbitri ai credibilității site-urilor informative, nu va mai dura mult până când îi vom vedea apărând şi în România. Iar când vom încerca să le verificăm trecutul profesional, va trebui să avem grijă să observăm dacă informaţiile sunt publicate de site-uri credibile…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.