Magistraţii Curţii Constituţionale au prezentat ,ieri, motivarea pe baza căreia au respins legea de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare,consemnează Adevărul.
Curtea a apreciat că prelungirea cu şase luni a mandatelor aleşilor locali poate avea loc numai în situaţii de urgenţă, nejustificându-se în actualele circumstanţe.
Judecătorii au declarat neconstituţional şi articolul prin care se interzicea unei persoane să candideze atât pentru Parlament cât şi pentru Administraţia Publică Locală, apreciind că această prevedere ar încălca dreptul unui cetăţean de a fi ales.
Astfel, magistraţii au admis contestaţia Opoziţiei care făcea referire atât la modul în care a fost adoptată această lege, cât şi asupra conţinutului ei.
„Nu este admisibil să se modifice un act normativ în vederea acordării unui beneficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de aleşi locali, cu atât mai mult cu cât acest demers se realizează cu nerespectarea principiului acţiunii legii în timp", se arăta în sesizarea USL.
Comasarea alegerilor încalcă dreptul de a candida al cetățenilor, nu se justifică din punct de vedere al economiilor la buget și nici prelungirea mandatelor aleșilor locali în lipsa unei situații de urgență, de genul unei calamități naturale sau stări de război, a apreciat Curtea Constituțională, scriu jurnaliştii de la Evenimentul Zilei.
Potrivit jurnaliştilor, Curtea a apreciat că asumarea răspunderii pe această lege este justificată de perioada scurtă de timp rămasă până la alegeri și necesitatea de a adopta un cadru legislativ în acest interval şi nu încalcă legea fundamentală.
"Constituția nu prevede un număr limită de angajări pe care le poate promova Guvernul într-o anumită perioadă de timp" se arată în motivația Curții.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ccr-nu-lasa-portite-de-scapare-pentru-comasate-964627.html
RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI, PRIMELE REZULTATE. Câţi români sunt, câţi etnici maghiari şi cât de mare este minoritatea romă
Rezultatele provizorii ale recensământului desfăşurat în 2011 arată o diferenţă faţă de datele statistice publicate în iulie 2011, consemnează Gândul.
Populaţia înregistrată a fost de 20.254.866 persoane, din care 19.042.936 reprezintă populaţia stabilă, iar 910.264 reprezintă numărul persoanelor plecate din ţară pe perioadă îndelungată.
Rezultatele relevă că 88,6% s-au declarat români, 6,5% din populaţia stabilă a ţării sunt maghiari şi 3% romi. 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării, nu au vrut să-şi declare etnia.
În privinţa locuinţelor, nu s-au putut recenza 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane, care reprezintă populaţia plecată în străinătate sau cea necontactată.
![[DA]](/images/plus.png)
![[NU]](/images/minus.png)
