Alina Mungiu-Pippidi: Ce ar trebui de fapt să ceară Iohannis partidelor. Şi noi lui

13.04.2015

Un sondaj realizat de ziarul Gândul cere cititorilor să evalueze prestația lui Klaus Iohannis la o sută de zile de mandat. Sondajul arată o majoritate de 52 la sută care o găsesc slabă și foarte slabă, restul de trei răspunsuri (foarte bună, bună și satisfăcătoare) înghesuindu-se în 48 la sută. Desigur, sondajul, deși cu o bună participare (au răspuns circa zece mii de utilizatori) nu este reprezentativ, avînd de a face cu ceea ce se numește un eșantion autoselectat. Rezultatul e însă elocvent pentru populația de cititori ai acestui site popular, unde un sondaj similar toamna trecută a avut constant o majoritate în favoarea lui Klaus Iohannis, față de Victor Ponta și alți contracandidați. Asta e părerea acestora astăzi despre președintele pe care l-au ales.

Profilul unei președinții este în general just după 100 de zile, chiar dacă un președinte are un contract explicit pe o sută de zile, cum avea Emil Constantinescu, după model american, sau nu are. La suta de zile a lui Constantinescu (că Iliescu ne arătase ce poate mai devreme chiar, transformînd Frontul în partid) deja îi răspunsese lui CTP că pe el îl aleseseră atâția români încât își putea permite să aleagă pe oamenii săi fără nici un criteriu de valoare, chiar pe bază de nepotism, cum îi reproșase CTP. În culmea conflictului iugoslav, EC ținea sfat cu un grup promovat pe astfel de criterii, denumit generic ”băieții” – Dan Petre, Dorin Marian și Cătălin Harnagea, o rară colecție de nulități care urmau ulterior să fie întreținuți de oligarhi din cei mai dubioși, când nu șomau, și care și azi când nu dau cu subsemnatul pe la organe pledează pe la Antena 3 sau ambasade să se mai ușureze nițel lupta anticorupție. În prima sa sută de zile, Băsescu deja vorbea despre el însuși la persoana a treia, o instala pe Udrea ca șefă a lui Pleșu și Weber și găsea în servicii zona de elecție din care urma să reformeze societatea. Cum începe e în general cam cum se termină, indiferent ce e la mijloc, chit că după părerea mea de om care i-a cunoscut rezonabil pe amândoi, și EC și TB nu erau oameni necinstiți, sunt patrioți peste medie și au avut intenții bune. Dar deși amândoi cu mandat uriaș și clar de la popor să schimbe România, să opună partidelor nereprezentative un mecanism pe bază de merit la care societatea să participe, să le oblige să evolueze, aveau de fapt mult mai mult în comun cu partidele care îi produseseră decât cu asemenea aspirații radicale. Vituperările lor anti-partide, zgomotoase de altfel, nu au reușit niciodată să treacă de limita ipocriziei: de ce să se fi simțit PNȚcd să devină un partid modern sau să creeze o administrație bazată pe merit când exemplele oferite de președinție erau Petre, Marian și Costin Georgescu. De ce să se lase PDL scos de Băsescu din zona sa de cadre feseniste când Zeus însuși promova pe Udrea, EBA, Anastase și o pletoră de ofițeri acoperiți. Partidele au strâns din dinți și au spus că ăsta e prețul plătit pentru alegerea directă a președintelui – ceva populism de bună guvernare, discursuri cu România ”altfel”, bine făcută sau reformistă, pentru acoperire având Academia veșnic complezentă să binecuvânteze orice pseudoproiect – de la programul economic al academicianului Postolache, care a produs capitalismul de cumetrie, la regionalizarea lui Liviu Dragnea. Diviziunea muncii a fost ca președintele să rămână popular cât se poate mai mult prefăcîndu-se că e altfel și partidele să facă ce era de făcut, asumând costurile de imagine, dar finalmente protejate de el.

L-am intervievat lunea trecută la Tallin pe Mart Laar, primul ministru care a făcut din Estonia tranziția de cel mai mare succes din lume, azi președintele Băncii centrale. Laar a dat sfaturi și Georgiei și Ucrainei după aceea, dar numai Georgia a reușit să urmeze ceva din exemplul estonian. La întrebarea mea de ce cîștigătorii primei revoluții portocalii din Ucraina nu au reușit să reformeze țara, Laar mi-a răspuns ”Pentru că Iușcenko a fost întotdeauna temător, prea temător. I-am spus de mai multe ori că dacă nu reușește să instituie un sistem pe bază de merit, că asta e cheia, vor câștiga rușii, dar el vedea riscuri prea mari. Riscul să o faci există, dar cu cât o faci mai repede e mai mic și șansele de reușită sunt mai mari, cu cît o faci mai târziu riști să nu mai poți să o faci. Ucrainenii au făcut singuri treaba rușilor”.

Acum, când partidele se pregătesc să meargă la Cotroceni să discute cu Klaus Iohannis subiectul fundamental al finanțării partidelor politice, e cazul să ne întrebăm dacă noi am reușit să intrăm pe o altă cale măcar de data asta, sau suntem tot în vechiul joc ipocrit în care președintele joacă teatru pentru popor, dar reprezintă de fapt tot partidele? Nu aprob pe cei care au folosit aniversarea de o sută de zile să îi dea sfaturi lui Iohannis să suspende parlamentul, și cred că președintele are dreptate să refuze să joace rolul opoziției. O suspendare parlamentară acum ar produce un parlament la fel, că nu există nici un motiv ca alt fel de oameni să fie puși pe liste de aceste partide, iar președintele actual a învățat just că până să construiești reguli noi cele vechi – Constituția în primul rînd – sunt stâlpii de rezistență ai statului de drept.Promisiunea esențială a lui Iohannis, că nu se va amesteca în justiție, pare de asemenea respectată până acum, și nu am fi avut căderile astea spectaculoase din toate partidele dacă ar fi câștigat Victor Ponta. De asta votanții de turul doi au avut dreptate, să își dea lor zece pentru civism și lui măcar notă de trecere la o sută de zile, că nu e puțin lucru.

Dar, fără a subestima valoarea neamestecului în justiție, adică a ceea ce nu facepreședintele, asta nu e suficient pentru a crea cercul virtuos, intrarea pe o nouă cale, pentru care cineva – în primul rînd președintele – ar trebui să facă ceva. Să nu uităm că dl. George Scutaru, consilierul prezidențial pentru securitate, care s-a prezentat la Angela Merkel și Jean Claude Juncker cu șeful său, a fost trimis în judecată recent pentru o schemă banală de finanțare a partidelor în județul Buzău. Dl. Scutaru fusese pe lista neagră a României Curate, pentru susținerea unui proiect legislativ anti-ANI, ca atare la primele zvonuri că va ocupa această mare funcție, responsabil cu noua strategie de securitate a României, încă din noiembrie trecut, eu am trimis un email alertînd asupra situației, la care am primit un răspuns cum că nu era chiar așa. Inutil. Dar trebuie spus că nimeni nu ajunge din greșeală pe lista neagră. Eu nu știam și nu știu nici azi ce comisioane lua dl Scutaru pentru partid din contractele publice, tot așa cum nu știam de implicarea dnei Andronescu în afacerea Microsoft când am pus-o pe lista neagră că voia să distrugă DNA. Politicienii ajung pe lista neagră după o foarte atentă selecție a ziariștilor și juriștilor ARC care constă în fond din răspunsul la întrebarea: e acela de listă neagră sau nu? Și pe urmă de abia: pentru ce avem dovezi suficiente să îl punem pe negru? Zilele astea, când mulți din cei de pe vechile mele liste negre intră în pușcărie sau sunt pe drum, pentru lucruri care sunt a zecea parte din ce au făcut ei ilegal sau imoral. Al doilea lucru important de semnalat în cazul dlui Scutaru e că prezența sa pe lista neagră nu l-a oprit să fie numit consilier prezidențial plin. Ar fi poate de înțeles dacă el ar fi fost capabil să facă o strategie de siguranță națională, dar oricine îi citea CV-ul (aici) vedea că omul se pregătise la Colegiul Național de informații și prin seminare pentru parlamentari, deci greu ar fi putut superviza un proiect intelectual de asemenea anvergură, în condițiile în care destui tineri români – unii mai puțin tineri deja – au doctorate în relații internaționale și studii strategice din țări NATO. E adevărat însă că aceia și-au făcut studiile singuri, nu sub controlul serviciilor, nu sunt șantajabili de nimeni și nimic și ar putea scrie strategia în engleză, nu în română, dacă vreodată li s-ar cere ajutorul – nu s-a întîmplat pînă în prezent.

Citişi articolul integral pe romaniacurata.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.