În plină campanie pentru alegerile locale, DNA a scos de la naftalină dosarul alegerilor prezidenţiale din 2014 şi l-a scos din conul de umbră în care se ascunsese pe fostul ministru de Externe de la acea vreme, Titus Corlăţean.
Instituţia condusă Laura Codruţa Kovesi, al cărei mandat a fost reînnoit recent de preşedintele Klaus Iohannis, informează că „a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe”. DNA-ul doamnei Kovesi îl acuză pe domnul Corlăţean de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul şi de împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Şi-acum o scurtă lecţie de politică din partea DNA: „Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”. Din acest text rezultă limpede că Direcţia Naţională Anticorupţie are un grup de analiză politică, pentru că altfel nu ar fi ştiut cu atâta precizie care este comportamentul electoral al românilor din străinătate.
Din analiza grupului de gânditori politici din cadrul DNA reiese că acel „altul” pentru care domnul Corlăţean este în prezent acuzat penal ar fi Victor Ponta. Numai că domnul Ponta nu are cum să fie „altul”, fiindcă nu a ajuns preşedinte. Dacă Victor Ponta şi pesediştii lui nu ar fi fost atât de aroganţi şi siguri pe victorie, atunci ar fi organizat suficiente secţii de vot în străinătate. Şi, probabil, ar fi obţinut mai puţine voturi decât contracandidatul său, pentru că, după cum susţine DNA, comportamentul electoral al românilor de peste graniţe îi era defavorabil candidatului PSD. Da, dar numărul de voturi din străinătate, fiind mult mai mic decât cel al voturilor din ţară, nu ar fi condus la pierderea alegerilor de către Victor Ponta. Însă, cum Guvernul Ponta s-a încăpăţânat să nu înfiinţeze mai multe secţii de vot peste graniţă, în străinătate s-a creat un val de nemulţumire uriaş care s-a revărsat şi în ţară, iar acest lucru a făcut posibilă victoria lui Klaus Iohannis. Deci, „altul” din comunicatul DNA este Klaus Iohannis, şi nu Victor Ponta.
Grupul de gânditori politici din cadrul DNA ar trebui să refacă actul de urmărire penală pe numele lui Titus Corlăţean şi să-l acuze pe acesta pentru că, prin atitudinea sa, a contribuit la victoria în alegeri a contracandidatului şefului său de partid, şef care l-a făcut ministru de Externe.
Dacă Victor Ponta ar fi ajuns preşedinte, probabil că acesta l-ar fi recompensat pe Titus Corlăţean pentru lupta sa cu Diaspora cu un nou mandat de ministru de Externe sau l-ar fi făcut consilier prezidenţial pe probleme de politică externă. Dacă lucrurile ar fi stat aşa, DNA l-ar mai fi urmărit penal pe Titus Corlăţean pentru foloasele obţinute de Victor Ponta-Altul?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.