S-a creat o anume psihoză în jurul iminenţei producerii unui cutremur puternic în România?
Problema e că oamenii nu prea înţeleg termenii. Tot ce spunem noi, prognozele noastre sunt bazate în principal pe statistici şi au erori destul de mari. Dacă un specialist ar spune că vom avea un cutremur de nu ştiu ce magnitudine în cutare an, nu înseamnă că trebuie să vină în anul ăla.
E ca la sondajele de opinie, cu plus-minus?
Da, dar la sondajele de opinie, statistica e foarte bună în comparaţie cu ce putem noi oferi la această oră…
Discutăm în ani?
Da, e vorba de ani. Cu cât cutremurul prognozat este mai mare, cu atât creşte şi marja de eroare în ani. De aceea, când spunem o perioadă medie de 30-40 de ani, variaţiile pot fi foarte mari.
Am avut cutremure în România care şi-au cam respectat intervalul. Începutul de secol, cel din ’40, din ’77 şi suntem cam la limită…
Statistic vorbind, suntem în zona critică, dacă vreţi, între ciocan şi nicovală. Nu putem spune nici că nu vine acest cutremur. Au trecut deja destul de mulţi ani şi e mare probabilitatea producerii unui cutremur de peste şase grade. Cutremurele de peste şapte grade sunt mult mai rare, însă nu pot fi excluse. Dar e o problemă delicată aici; ar trebui să avem în vedere la nivel naţional faptul că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru aşa ceva – fiind într-o zonă cu o intensă activitate seismică -, indiferent dacă seismologii spun că vom avea un cutremur de proporţii anul acesta sau peste zece ani. Noi trebuie să fim pregătiţi oricum.
Dacă ar fi să vorbim în termenii de la „meteo”, alerta este de cod portocaliu sau roşu?
Suntem într-o perioadă destul de periculoasă, în care pot să apară chiar şi cutremure puternice.
Mai multe cutremure mici, produse într-un interval de timp relativ scurt, mai înlătură din posibilitatea apariţiei unui cutremur puternic?
Se mai degajă ceva din acumulările de energie, dar din păcate ştiinţa a dovedit că se eliberează energii mici, care nu ajung la echivalentul unui cutremur mare. Sistemul continuă să fie încărcat, astfel încât acel cutremur puternic trebuie să se declanşeze. E bine să fim pregătiţi. E acelaşi lucru ca la zonele inundabile; chiar dacă nu vine viitura timp de cinci ani, îndiguirea trebuie făcută. Trăim într-o ţară predispusă la cutremure şi trebuie să ne asigurăm protecţia.
Nu trebuie neapărat ca acest cutremur – v-am spus – să se producă în acest an, însă am intrat în zona critică.
Cum staţi cu aparatura?
Din punctul de vedere al dotării, stăm destul de bine, avem o aparatură mult mai performantă decât în urmă cu zece ani. Este important acest aspect, dar activitatea de monitorizare trebuie dublată şi de nişte studii competente care să vizeze procesul în sine.
Adică vă mai trebuie oameni pregătiţi?
Exact! Pe plan mondial s-a constatat că e nevoie de aceste simulări seismologice, dincolo de simplele observaţii şi statistici. Japonezii fac monitorizare „în draci” la tot ce se mişcă pe-acolo, dar nu reuşesc să facă acele prognoze exacte de care este nevoie.
Dacă, să spunem, aţi anunţa că mâine la ora 14 se va produce un cutremur, pagubele produse prin anunţ n-ar fi mai mari decât cele produse de cutremur în sine?
Admiţând că s-ar putea prognoza atât de precis, într-adevăr, anumite studii au arătat că, în momentul în care ai da alarma, pagubele ar fi mai mari decât în cazul efectelor cutremurului. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla într-o panică generalizată. Oricum, frica de acest cutremur nu trebuie să ne atârne ca o sabie deasupra capului.
Sunt eficiente avertizoarele de cutremur din locuinţe sau instituţii?
Acuma, vedeţi şi dumneavoastră… Anunţă inclusiv cutremurele mici sau moderate, uneori şi alarme false. Or, cu cât alarmele sunt mai dese şi nu se întâmplă nimic, din punct de vedere psihologic apare o reacţie de imunizare. Ca să nu mai vorbim de ceea ce se poate întâmpla într-o şcoală sau într-o sală de spectacole! Se poate crea o panică inutilă.
Dumneavoastră aţi tras semnalul de alarmă şi acum urmează reacţia autorităţilor…
Mesajul nostru ar fi mai simplu; decât să încercăm să facem predicţii aşa cum şi-ar dori mass-media şi populaţia, mai degrabă trebuie să fim pregătiţi pentru ceea ce este mai rău şi să ne luăm toate măsurile de protecţie antiseismică.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.