John Podesta, şef al staff-ului de la Casa Albă în timpul mandatului preşedintelui Bill Clinton, în prezent profesor şi preşedinte al ONG-ului Obama-Biden Transition Project, explică şi clarifică situaţia scenei politice din România într-o analiză publicată de Center for American Progress (Centrul American pentru Progres), organizaţie condusă de foşti şi actuali influenţi formatori de opinie afiliaţi Partidului Democrat din SUA.
Cotidianul.ro publică traducerea integrală acestei analize:
„Pretenţiile unor reputaţi comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii continue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese politice.
Băsescu a încercat, cu disperare, să remodeleze spectrul politic în favoarea sa, în ciuda faptului că, în prezent, se confruntă cu o creştere fără precedent a lipsei sale de popularitate, după măsurile de austeritate, care s-au suprapus unor violări repetate ale prevederilor constituţionale.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept răspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot cea i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate toate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, Curtea Constituţională a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi diminuând rolul şi atribuţiile prim-ministrului şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat rolul prevăzut în Constituţie, acela de moderator între puterile statului.
La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţă de scăpare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descrisă drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.