Ana Antonia Tudose şi recitalul ei de pian ovaţionat la New York

Despre copiii minune şi curajul de a lansa noi valori

Ana Antonia Tudose a strălucit în recitalul de pian pe care l-a susţinut la New York, în sala „Auditorium” de la Institutul Cultural Român. A avut un program dificil şi ambiţios, Mozart, Schumann/Paganini, Chopin, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Marţian Negrea, Carl Filtsch, program căruia i-a dăruit, dincolo de atributele interpretărilor copiilor minune, o seriozitate a implicării şi dăruirii de sine din care sunt plămădiţi marii artişti.

De la regretata Mihaela Ursuleasa la Clara Haskil, Cella Delavrancea, Ilinca Dumitrescu, Martha Argerich, Helene Grimaud, comentariile şi comentatorii acestui recital extraordinar nu s-au sfiit să avanseze comparaţii şi urări ce par temerare, poate exagerate, invocând marile nume de pianiste ale unui top mondial. Modele şi puncte de referinţă pentru tânăra pianistă de 13 ani!!! Ana Antonia Tudose e încă nedesprinsă de copilărie, de unde amestecul emoţionant de şăgălnicie şi gravitate, de inocenţă şi intuiţie pe care-l au interpretările sale. Atunci când nu cântă la pian şi nu exersează, pianista-copil îşi umple braţele de pinguini de jucărie. E un salt magic în destinul fiecărui copil minune în care se împlineşte perla strălucită a unui talent miraculos.

Mica pianistă alături de părinţii ei şi de Doina Uricariu

Îţi trebuie curaj şi multă generozitate sufletească şi intelectuală ca să mizezi într-un program cultural pe numele unor artişti în devenire, câtă vreme e mult mai comod să pariezi pe virtuozitatea omologată de ani care nu-ţi rezervă surprize. Dar, în muzică, e de neiertat să nu ţii seama de copiii minune. Istoria muzicii e plină de exemple ale unei vocaţii ce uluiesc prin precocitatea lor miraculoasă ce se va înscrie nu doar în durată, adjudecându-şi eternitatea.

Dintr-un portret vânturat de toate galeriile copiilor minune ne priveşte Mozart, pictat în 1763, la şapte ani, vârstă la care Antonia a început să studieze pianul temeinic, zi de zi. Există liste de copii minune, celebrele „List of music prodigies”. Ele notează debutul lui Mozart la patru ani, al Marthei Argerich, la patru ani, al lui Glenn Gould, al lui Noah Grey-Cabey, la patru ani, debutând pe scena Operei din Sydney, al lui Claudio Arrau, la cinci ani, vârstă la care au debutat la pian şi celebrii Kit Armstrong, Vincenzo Bellini, Emily Bear… Chopin, precum şi Daniel Barenboim au debutat la şapte ani. Aşa că merită să ţinem seama de cunoscutul adagio care afirmă că valoarea nu aşteaptă să crească numărul anilor: „La valeur n’attend pas le nombre des années”.

Un palmares promiţător

Mulţumind publicului pentru aplauze

Institutul Cultural Român din New York a susţinut şi a promovat intens acest proiect muzical şi recitalul la pian susţinut de Ana Antonia Tudose, dorind să prezinte audienţei newyorkeze un mare talent, în chiar momentul ecloziunii lui internaţionale. Recitalul susţinut de Ana Antonia Tudose a confirmat cu prisosinţă valoarea pianistei, aflată la începutul unei ascensiuni internaţionale, evidenţiind totodată şi valoarea şcolii de muzică din România.

Pianista Ana Antonia Tudose, considerată, pe bună dreptate, un copil minune, este elevă a Liceului de artă Carmen Sylva din Ploieşti, având-o ca profesor şi mentor pe doamna Anca Florentina Borcea, pe care se cuvine s-o felicităm. Antonia sau Toni ori Toniza, cum o alintă apropiaţii, a câştigat mai multe premii naţionale de interpretare la pian, la ediţiile Marţian Negrea, Paul Constantinescu, Ionel Perlea, Margareta Sterian… A primit Premiul al III-lea, la cea de-a 11-a ediţie a Concursului Marţian Negrea, apoi Premiul I la Concursul Marţian Negrea din anul următor, la cea de-a 12-a ediţie, în 2011. La Concursul Naţional Paul Constantinescu, Ana Antonia Tudose a obţinut Premiul I, în 2010 şi Premiul de Excelenţă, în anii 2011, 2012 şi 2013. La Concursul Naţional Margareta Sterian, Antonia a primit Premiul I, în 2011 şi 2013 şi Premiul al II-lea în 2012 iar în 2011, a primit Premiul I la Concursul Naţional Ionel Perlea, cucerit de asemenea şi la ultima ediţie. Ana Antonia Tudose a obţinut Marele Premiu la Concursul Naţional de Pian. Micuţa pianistă, aflată într-o mare ascensiune, a fost recompensată cu Diplome de excelenţă de la Şcoala unde studiază şi de la Primăria din Ploieşti. Ea a susţinut recitaluri de pian la invitaţia Filarmonicii şi Muzeului de Artă din Ploieşti, la Centrul Aurel Stroe din Buşteni, la Cazinoul din Sinaia, la Clubul Armatei, fiind invitată să susţină un recital la Gala din 2015, unde vor fi desemnaţi laureaţii concursurilor aflate sub numele marei artiste Margareta Sterian. Anul acesta, pe 24 iunie, Ana Antonia Tudose a cântat alături de violonista Raluca Maria Constantin şi de George Liviu Frâncu, actor la Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti. Evenimentul cel mai important în biografia minunatei pianiste-copil este însă debutul ei, în decembrie 2013, alături de Orchestra Filarmonicii din Ploieşti în Concertul no.8 KV 246 de W.A. Mozart, sub bagheta dirijorului Ovidiu Bălan. În prezent talentata pianistă şi-a propus să participe la marile competiţii de pian internaţionale, fiind înscrisă deja la Valetta International Piano Festival, ce va avea loc în Malta.

Seriozitatea talentului şi şăgălnicia copilăriei

Trebuie subliniate sprijinul neprecupeţit pe care-l acordă părinţii acestei pianiste de mare talent abia ieşite din copilărie şi contribuţia lor permanentă la crearea unui climat spiritual şi artistic menit să desăvârşească darul acestui copil atât de talentat şi atât de responsabil faţă de propria sa împlinire. Fără să provină dintr-o familie de muzicieni, cum a fost cazul multor iluştri pianişti, l-am aminti acum pe Dinu Lipatti, Ana Antonia Tudose se bucură de înţeleaptă şi caldă susţinere în a-şi dezvolta un talent pe cât de impresionant, pe atât de lipsit de orgolii. Un mare pianist contemporan, Murray Perahia, născut în Bronx, îşi amintea ce-i spusese alt mare pianist, Horowitz, al cărui dinamism pare s-o marcheze fără să ştie pe micuţa pianistă care a delectat audienţa prezentă la „Auditorium Hall”, la Institutul Cultural Român din New York. „If you want to be more than a virtuoso, first be a virtuoso” (Dacă vrei să ajungi mai mult decât un interpret virtuoz, trebuie să fii mai întâi un virtuoz). Ana Antonia Tudose pune în această etapă un accent deosebit pe dezvoltarea tehnicii sale, pe studiu, pe dezvoltarea ambelor mâini şi mai ales a mâinii stângi, poate că a început să lucreze deja folosind şi sistemul analizelor muzicale al lui Heinrich Schenker… La New York, micuţa pianistă a avut un prim contact incitant cu şcoala de pian americană, a dat un interviu directorului publicaţiei New York Magazin, a fost filmată în timpul recitalului şi una din piesele cântate de ea circulă pe Facebook. Scriitoarea Doina Uricariu a făcut o analiză a recitalului plină de laude şi comparaţii la adresa pianistei, alegându-şi exemplele din istoria virtuozităţii, dar şi a competiţiei extrem de strânse în care intră un interpret virtuoz. Coordonatorul acestui proiect al ICR de la New York nu a fost altul decât fostul director general al Operei Naţionale din Cluj, regizorul de operă Rareş Trifan, care a studiat la Indiana University şi a fost bursier al Centrului Kennedy din Washington. Aşa că Ana Antonia Tudose şi-a găsit la ICR din New York nu doar amfitrioni şi manageri culturali, ci admirabili profesionişti şi creatori, capabili s-o susţină în demersurile artistice viitoare.

Programul recitalului de la New York

Martha Argerich, o virtuoză a pianului încă de când era copil

Ana Antonia Tudose a impresionat şi prin programul recitalului care i-a pus în valoare nu doar calităţile tehnice, ci şi versatilitatea registrelor şi paradigmelor stilistice abordate. Programul a debutat cu “Jouxjoux pour Madame” de Mihail Jora, compozitorul român care a dominat emblematic viaţa muzicală a primei jumătăţi a secolului XX, alături, fireşte, de marele Enescu, fiind un pianist şi dirijor remarcabil totodată. O piesă jucăuşă, plină de arabescuri, ce presupune tehnică, inteligenţă şi sensibilitate luminoasă, vaporoasă. A urmat Sonata nr 7 în C major de Mozart, care a cunoscut atâtea interpretări de geniu, între care am numi-o şi pe aceea a pianistei Mitsuko Uchida, pe care Ana Antonia Tudose a ascultat-o, cu siguranţă. Tânăra pianistă-copilă a abordat cele trei părţi cu o mică precipitare, temperată apoi, când mâinile s-au eliberat de emoţie dăruindu-se claviaturii şi punând stăpânire asupra celor trei părţi, Allegro con spirito, Andante, un poco adagio, şi Rondo (alegretto grazioso). A urmat dificilul Etude 3 de Schumann/ Paganini, încheiat, ca şi partiturile precedente, de aplauze furtunoase, ovaţii şi un entuziasm al audienţei care a adăugat emoţiei împlinirii şi strălucirea ochilor umeziţi de lacrimi. Un public cald, fericit să aplaude valoarea, excelenţa, dăruirea pianistei-minune. Şi, din nou, piesa unui compozitor român, Paul Constantinescu, din creaţia căruia Ana Antonia Tudose a ales “Dansul dobrogean, Toccata”. Dincreaţia compozitorului român Marţian Negrea, pe care Ana Antonia Tudose o cunoaşte bine şi o interpretează cu mare succes, dovadă premiile obţinute la Concursurile Marţian Negrea de-a lungul mai multor ediţii, pianista din România, cu o vocaţie bine definită, deşi precoce, a ales Trei dansuri româneşti şi Alunelul, partituri de o vitalitate şi o bogăţie cromatică memorabile. A impresionat publicul cu fiecare piesă din program, cu alegerea programului şi puterea de a nu căuta efecte facile sau de a nu pune în prim-plan partiturile seducătoare, alternând lucrările grave, mai tehnice, mai reflexive, cu piesele ritmice, de dans tradiţional. O excelentă alegere a fost includerea în program a lui Carl Filtsch, pianistul, compozitorul de origine transilvăneană, născut la Sebeş, aflat pe toate listele pianiştilor-copii minune, cel mai preţuit elev şi interpret al muzicii lui Chopin, admirat de Liszt, Friedrich Wieck, Giacomo Meyerbeer, Ignaz Moscheles, criticul muzical Ludwig Rellstab. Un apropiat al lui Chopin avea să transcrie admiraţia marelui compozitor şi pianist romantic de origine poloneză care l-a evocat astfel pe Carl Filtsch: “Dumnezeule, Doamne ce copil! Nimeni nu m-a înţeles mai bine decât acest copil! Nu e vorba de imitaţie, e vorba chiar de acelaşi sentiment pe care l-am trăit eu însumi, de un instinct care-l face să cânte fără să se gândească anume, ca şi cum nu ar exista o altă cale de a interpreta. El cântă compoziţiile mele fără să mă fi auzit vreodată cum le cânt eu, fără să-i fi arătat cel mai mic lucru în acest sens, el le interpretează nu la fel ca şi mine, pentru că are propriul lui stil, dar o face, cu certitudine, la fel de bine ca şi mine”.

Bear Emily a fost şi ea un copil-minune

”Barcarola” lui Carl Filtsch a impresionant audienţa, inundând “Auditorium Hall” de aplauze, ovaţii, strigăte în engleză, italiană, română: ”excepţional!”, “bravissimo!”, ”Gorgeous!”, “Outstandig!”, “Wonderfull!“, “admirabil!, “fantastic!”. Ana Antonia a oferit publicului ca bis piesa lui Paul Constantinescu Toco-Toccatina. Ana Antonia Tudose a adus prin această piesă un omagiu bine meritat compozitorului şi interpretului minune care şi-a început turneele europene la 13 ani, susţinând concerte ce i-au adus triumful la Paris, Londra şi Viena. Carl Filtsch s-a stins curând la Veneţia, căci a fost răpus în plină adolescenţă de o necruţătoare tuberculoză. Au urmat apoi două lucrări descoperite postum, scrise de Frederich Chopin, Nocturne nr.20 şi Polonaise.

Evenimente şi proiecte artistice şi academice majore la ICR New New York

Noah Gray, multipremiat la festivalurile de gen

ICR de la New York a demonstrat, sub conducerea scriitoarei Doina Uricariu, o admirabilă capacitate de a pune în valoare toate artele şi valorile create de artişti din toate generaţiile. Literatura şi-a atins un loc geometric admirabil prin prima participare a României la Book Expo America, cel mai important târg internaţional de carte din SUA şi Canada, dar şi prin Festivalul de Literatură Europeană, marile proiecte dedicate creaţiei lui Eminescu, Nichita Stănescu, Eugen Ionescu, Ion Luca Caragiale, Avangardei, poeţilor din ultimele promoţii, incluzându-i pe Iulia Pană şi Răzvan Ţupa, scriitorilor români din America, de la Norman Manea, Andrei Codrescu la Valery Oişteanu şi Saviana Stănescu. Filmul românesc a fost susţinut la o mulţime de Festivaluri americane, ICR New York iniţiind alături de regizori români un nou Festival la Miami, altul la Seatle, şi în alte trei state noi americane precum şi în Canada. Teatrul românesc a fost pus în contacte majore cu BAM, Festivalul internaţional de Teatru evreiesc, celebrul Centru condus de Robert Wilson, cu marele Pieter Schneider, cu Lincoln Theatre Festival, cu Circle du Soleil, La Mama, cu teatrul experimental. Grupul de dans modern Tangaj a fost adus la Downtown Dance Festival… Teatrul de marionete Gepetto din Arad a avut opt spectacole în cadrul Festivalului Eurokids, iar anul următor Cristian Pepino va fi implicat într-un proiect de amploare. Expoziţii de artă vizuală, de fotografii, participarea României în colaborare cu Inter Art, poetul Ioan Hădărig şi artistul vizual Stefan Balog la expoziţia de mail art de la Naţiunile Unite, un eveniment demn de cartea recordurilor… Au fost iniţiate proiecte în serii dedicate creaţiei muzicale româneşti, compozitorilor şi marilor interpreţi români, portrete de creatori. Enescu necunoscut prezentat şi interpretat de Sherban Lupu, Lena Vieru şi Marthe Locker, Honoring Liana Alexandra, într-un amplu concert cu piese ale regretatei compozitoare din România, interpretate de americani, un splendid dublu-eveniment avându-i cap de afiş pe Dan Dediu şi Valentina Sandu-Dediu cu recitaluri de pian şi fragmente din opera O scrisoare pierdută, în premieră americană, şi o seară dedicată compozitorilor români şi modernităţii limbajelor muzicale. Recitalurile pianistului Horia Mihail, portretul compozitorului Anatol Vieru, într-un diptic remarcabil cu Lena Vieru, Mihaela Mingeras, recitalul de sonate al pianistului Matei Rogoz de la Paris, recitalul pianistului Matei Varga, stabilit la New York, triplul recital ce va avea loc anul acesta avându-l drept protagonist pe violonistul Alexandru Tomescu, interpretând integrala Capriciilor lui Paganini, la Kennedy Center, în Washington DC, La Carnegie Hall şi la Naţiunile Unite, în New York.

Într-un asemenea context, recitalul Anei Antonia Tudose nu a coborât decât vârsta invitatului, un copil-minune. Nu şi ştacheta nivelului artistic.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.