Analiză asupra suprapunerii alegerilor locale cu cele parlamentare

    Suprapunerea alegerilor locale cu cele parlamentare și schimbarea sistemului de vot dintr-unul mixt în unul majoritar sunt două modificări de natură să dinamiteze întreaga logică electorală pentru 2012. În plus, aceste modificări sunt de natură să submineze însăși rațiunea de înființare a USL – câștigarea alegerilor parlamentare și desemnarea premierului.

     În analiza alegerilor de la anul este importantă definția victoriei:

  •  
    • Pentru USL victoria înseamnă obținerea unui număr de mandate care să-i permită să desemneze premierul. În ipoteza reducerii numărului de parlamentari (318 în propunerea USL), USL trebuie să obțină cel puțin 160 de mandate pentru a avea o majoritate absolută în Parlament și să nu depindă de grupul minorităților naționale.
    • Pentru ca PDL să fie învingător, este necesar doar ca USL să nu obțină cele 160 de mandate de parlamentar. Astfel, pentru PDL se simplifică foarte mult logica electorală, ei nu au nevoie să câștige, au nevoie să nu câștige USL.

Împiedicarea USL de a obține majoritatea în Parlament nu este dificilă. Prin faptul că se comasează alegerile locale cu parlamentare, USL se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Probleme interne generate de tensiunile locale dintre cele PSD și PNL.
  2. Lipsa unui exercițiu electoral prin care să se rodeze mecanismul comun de campanie (ultimele alegeri în care PSD și PNL au colaborat, ce e drept nestructurat, au fost alegerile prezidențiale din 2009 în turul doi. Rezultatele sunt binecunoscute).
  3. Forța imensă pe care PDL va reuși să o mobilizeze pentru alegerile din 2012. Faptul că alegerile se comasează, înseamnă că PDL va putea să-și concentreze resursele considerabile: sume enorme de bani – de ordinul zecilor milioanelor de euro, influența structurilor statului, etc. La toate acestea se va adăuga mecanismul de fraudare al PDL pus la bază în 2009 și verificat recent în alegerile din Neamț.
  4. Lipsa de mobilizare la nivel local a organizațiilor PSD și PNL. Fie că este vorba de nepregătire sau de non-combat, cele mai recente alegeri de la Neamț și Maramureș au arătat că organizațiile celor două partide nu reușesc să facă față PDL. USL a obținut cu 1.500 de voturi mai puțin decât PDL în colegiile din Neamț și Maramureș, în condițiile în care ambele colegii au fost câștigate de PSD în 2008 și ținând cont de faptul că primarul din Baia Mare este un liberal care a câștigat cu 51%.

Un lucru devine evident. În cazul comasării alegerilor parlamentare cu cele locale, presiunea se mută de pe planul național, pe cel local.  Astfel, comasarea are rolul de a exacerba tensiunile din interiorul USL. Nici nu au fost stabilite candidaturile comune pentru Președinția Consiliilor Județene, pentru primăriile municipiilor reședință de județ, pentru consilieri județeni și locali, că un alt eveniment va agita apele în rândul Uniunii: stabilirea candidaturilor pentru alegerile parlamentare. Candidații perdanți de la locale nu vor mai putea fi transformați în candidați pentru Parlament, fiind nevoie de decizii ferme în cadrul USL. Dacă se va merge mai departe cu comasarea alegerilor, USL va fi paralizat în următorul an cu stabilirea candidaturilor pentru marele moment electoral din 2012.  

Ce înseamnă comasarea alegerilor pentru PDL

Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare înseamnă în primul rând amânarea alegerilor locale. Dincolo de prelungirea instabilității politice, amânarea asigură perpetuarea guvernării locale și centrale a PDL. Democrat-liberalii vor avea mai mult timp pentru a strânge resursele necesare fraudării alegerilor de anul viitor. Cu mai mult timp pentru a strânge resurse și cu un singur tur de alegeri, PDL va revărsa asupra electoratului preaplinul de resurse acumulat în atâția ani de guvernare. Cu un singur tur de alegeri pentru locale și parlamentare, frauda este mai ușor de comis și de ascuns. Prin comasarea alegerilor, PDL pregătește o bombă nucleară pentru anul electoral 2012, punându-și toată influența      într-un singur glonț – un glonț care se poate dovedi de argint pentru PDL și mortal pentru USL.

Ce înseamnă comasarea alegerilor pentru USL

Problema 1 – 22.500 de membri PSD şi 22.500 de membri PNL rămân pe dinafară

     Prima problemă cu care se confruntă USL este generată de stabilirea candidaturilor pentru alegerile locale. Raportul de paritate între PSD şi ACD în privinţa candidaturilor la alegerile locale va avea consecinţe grave asupra PSD-iştilor şi liberalilor care ar fi interesaţi în politica locală.

     Având în vedere că numărul funcţiilor de consilieri locali, judeţeni, municipali, primari de comune, oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ ajunge, în total, la circa 45.000 de posturi, paritatea dintre PSD şi ACD înseamnă din start că 22.500 de social-democraţi, precum şi 22.500 de liberali, nici măcar nu se vor mai regăsi pe listele de candidaturi, dispărând astfel una dintre cele mai puternice legături între membru şi partidul său.

     Acest fenomen pune în evidenţă marele pericol al listelor comune la alegerile locale (o soluţie pe care nici Alianţa DA nu a folosit-o astfel în 2004): demobilizarea masivă a militanţilor şi activiştilor importanţi nemulţumiţi de dinamica politică.

Problema 2 – Activiştii unui partid „nu trag” pentru candidatul altuia

     Analiza mediului politic arată că activiştii unui partid nu sunt interesaţi să se implice electoral acolo unde candidatul la demnitatea publică aparţine altui partid. Această afirmaţie este valabilă de jos în sus, pe toate nivelurile. Tradusă în termenii de funcționare ai USL, această afirmație arată în felul următor, de la comună, la județ, la colegii de parlamentari:

  •  
    • Activiştii PNL nu se vor implica în comunele în care candidatul la primărie este de la PSD și viceversa;
    • Primarii PNL nu se vor implica în județele în care candidatul pentru președinția Consiliului Județean este de la PSD și viceversa;
    • Primarii și activiștii PNL nu se vor implica în colegiile în care candidatul pentru Parlament este de la PSD și viceversa.

 

Argumentele alegerilor locale din 2008

     Alegerile locale din 2008 arată că principiul parităţii nu este potrivit pentru USL şi că PSD este cel mai vulnerabil în alegeri în cazul în care candidaţii USL ce provin din partea PSD vor conta pe sprijinul PNL. Motivul pentru această vulnerabilitate este evident: PSD este partidul mai mare. În mod natural, cei care au cel mai mult de pierdut sunt cei din judeţele puternice pentru PSD sau PNL (disproporţie de forţe). Pericolul e cu atât  mai mult de luat în seamă în judeţele foarte puternice ale PSD,  unde, de exemplu, se va reuşi cel mult conservarea actualei baze de aleşi, lovindu-se foarte puternic în eşalonul celor în ascensiune, care se vor vedea nevoiţi să cedeze locurile pentru care au muncit începând cu 2008 liberalilor. Consecinţele unor asemenea evoluţii se pot dovedi deosebit de importante pentru alegerile parlamentare.

     Rapoartele de forţe pe baza rezultatelor alegerilor din 2008 arată în felul următor:

  •  
    • În privinţa raportului dintre numărul de voturi ale PSD şi PNL, acesta a fost departe a fi unul paritar: 1,41 (Preşedinţi de Consiliu Judeţean), 1,53 (vot politic la consiliile judeţene) şi 1,58 (votul pentru primar).
    • În privinţa situaţiei politice legate de votul pentru consiliile locale, încă o dată diferenţele în PSD şi PNL sunt evidente: raportul între numărul de mandate este de 1,3 în favoarea social-democraţilor, iar raportul între numărul de voturi primite de cele două formaţiuni politice este de 1,4 din nou în favoarea PSD.

Există date chiar mai reprezentative pentru orientarea analizei. Situaţia este şi mai clară în cazul raportării mandatelor obţinute de PSD şi PNL: 3,4 (mandate Preşedinţi de Consiliu Judeţean), 1,5 (mandate consilieri judeţeni) şi 1,6 (mandate primari). Dacă este să  consideri primarii drept motoare electorale pentru formaţiunile politice, numărul acestora ne arată cât de mare este disproporţia de foţe între PSD şi PNL: social-democraţii au 1138 aleşi după alegerile din 2008, iar liberalii doar 706. 

La nivelul fiecărui judeţ, atunci când e vorba de a raporta numărul de consilieri judeţeni ai PSD la cei ai PNL (considerat vot politic), situaţia este clar favorabilă  PSD (28 judeţe la 5 judeţe):

     •Județe cu raport mandate (PSD/PNL) în favoarea PSD: Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea.

     •Județe cu raport mandate (PSD/PNL) în favoarea PNL: Alba, Bihor, Brașov, Călărași, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș

     •Diferențe mici la mandate sau situații inverse la primării/consilii județene: Arad, Buzău, Ilfov, Mureș, Vâlcea.  
 

La nivelul fiecărui judeţ, atunci când e vorba de a raporta numărul de consilieri locali ai PSD la cei ai PNL, situaţia este clar favorabilă  PSD (30 judeţe la 12 judeţe):

     •Judeţe cu raport favorabil PSD: Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Mehedinți, Mureț, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, București.  

     •Judeţe cu raport favorabil PNL: Alba, Bihor, Botoșani, Brașov, Călărași, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Vâlcea.  

     Din analiza argumentelor de mai sus, se impune ca fiind corectă  următoarea afirmație: acolo unde nu sunt candidaţi la preşedinţia Consiliilor Judeţene, organizaţiile nu se vor implica.

     Având în vedere cele de mai sus, devine evident faptul că negocierea făcută de PSD şi PNL pentru Consiliile Judeţene, 21 la 20 în favoarea PSD devine irelevantă şi chiar contraproductivă pentru interesele USL şi, mai apoi, pentru interesele PSD. PNL nu poate să câştige 20 de preşedinţii de Consilii Judeţene fără aportul social-democraţilor, în timp ce PSD poate să-şi păstreze cele 17 mandate de preşedinte de CJ (obţinute în 2008 fără sprijinul PNL) și chiar să aibă pretenții la cel puțin 4 mandate în plus (ca să atingă numărul-țintă de            21 potrivit negocierii din cadrul USL).

     La această situație se adaugă situația celor 22.500 de membri PSD și 22.500 de membri PNL care nu vor avea unde să candideze, deci este previzil că nu se vom implica în alegeri. Acest lucru înseamnă, la limită, că nici măcar cele 17 mandate de președinți de CJ ai PSD și cei 5 ai PNL nu sunt sigure. Astfel, cel mai rău scenariu pentru USL devine cel în care cele două partide nu reușesc nici măcar să-și conserve rezultatul din 2008.

     Pentru a putea formula o concluzie parțială  a analizei în acest punct, vom recapitula principalele afirmații pentru care am adus argumente mai sus:

  •  
    1. Paritatea dintre PSD și PNL va îndepărta de Uniune, în egală măsură, circa 22.500 de membri ai fiecărui partid care nu vor mai avea unde să candideze.
    2. Pus în fața situației în care va trebui să susțină candidatul unui alt partid și ținând cont de faptul că, din cauza parității, nu va mai avea unde să candideze, activistul de partid nu se va implica.
    3. Raportul de forțe PSD/PNL în fiecare județ este în favoarea PSD.
    4. Dacă se menține raportul USL de 20/21 pentru președinții de CJ, cei mai vulnerabili sunt cei 20 de candiați ai PNL, care se vor confrunta cu lipsa de colaborare a activiștilor PSD și deci nu vor putea să câștige.

Concluzia care se impune este următoarea: singura soluție pentru ca ambele partide să-și atingă țintele maximale este ca ele să candideze separat. Astfel, se vor evita următoarele situaţii negative: se elimină riscul neimplicării celuilalt partid; se elimină riscul demobilizării activiștilor. 

Problema 3 –  În Parlament sau în afara lui? Asta e întrebarea! 

Putem pleca la analiza de scenarii privind alegerile parlamentare ținând cont de următoarele afirmații:

  • Se va reduce numărul de parlamentari;
  • Se va modifica sistemul de vot, de la un sistem mixt la un sistem majoritar.

USL s-a arătat în favoarea ambelor teze propuse de PDL și Traian Băsescu. USL a acceptat modificarea numărului de parlamentari și a propus cifra de 318 parlamentari. Dintre aceștia, 18 ar urma să aparțină reprezentanților minorităților naționale. Astfel, în ipoteza unui Parlament cu 318 membri, USL are nevoie de 160 de mandate pentru a putea forma majoritatea necesară desemnării Guvernului, fără reprezentanții minorităților naționale. Asta înseamnă că PSD ar putea să obțină maximum 80 de parlamentari, cu 51 mai puțini de cât în prezent.  

În plus, un parlament de 318 membri, cu tot cu reprezentanţii minorităţilor parlamentare, înseamnă 300 de colegii. Raportat la numărul de candidaţi din 2008, înseamnă că 171 de membri PSD şi 171 de membri ai PNL nu vor avea ocazia să candideze. Din start, 342 de activişti de top nu vor avea ocazia să candideze de la bun început. 

În al doilea rând, un sistem majoritar pur, first past the post, ar avantaja cel mai mult partidele mari și le-ar dezavantaja pe cele mici. O analiză a rezultatelor din fiecare colegiu la alegerile din 2008 arată că în 118 colegii la Camera Deputaților și în 52 de colegii la Senat PSD a avut candidați care au ieșit pe primul loc. Deci, PSD a avut 170 de candidaţi care au ieşit pe primul loc şi care ar fi primit mandatul dacă s-ar fi aplicat acest nou sistem electoral. Liberalii, pe de altă parte, ar fi dezavantajați. Analiza arată că PNL a avut 36 de candidați care au ieșit pe primul loc în colegiul lor pentru Camera Deputaților și 15 candidați care au ieșit pe primul loc în colegiul pentru Senat. Deci, PNL ar fi obţinut 51 de mandate dacă ar fi candidat pe noul sistem electoral.  

Un sistem electoral majoritar, fără compensare și fără proporționalitate la nivel național, va face ca sondajele de opinie naționale să  nu mai aibă decât relevanță simbolică pentru rezultatul alegerilor. Nu va mai conta că USL are peste 55% la nivel național, ci va conta ce se va întâmpla în fiecare colegiu. De aceea PDL caută să detoneze temele naționale de campanie (criza economică și eșecul guvernării), concentrând atenția pe temele locale. Dacă USL nu identifică cel puțin 160 de colegii în care să câștige, atunci nu va mai conta dacă va avea peste 50% din voturi la nivel național. USL poate avea cel mai mare număr de voturi, dar, în lipsa pragmatismului și din cauza imaturității politice, se poate trezi în situația de a pierde guvernarea. Fără 160 de candidați serioși pentru colegiile uninominale, fără prezența acestora în colegii, într-o campanie continuă, USL va rămâne o construcție politică eficientă doar când e vorba de prezență la talk-show-urile Realitatea TV și            Antena 3. Prin redesenarea colegiilor uninominale, prin atragerea candidaţilor care rămân pe din afară către partide precum PP sau PIN, prin votul prin corespondenţă, prin candidați-iepuri care să rupă voturi de la USL, prin fraudă și mită electorală, PDL poate duce USL la un număr de mandate mai mic de 160. Mirajul sondajele de opinie, oricât de reconfortante ar fi ele, trebuie abandonat de USL dacă nu vrea să rămână încă 4 ani în opoziție după 2012! 
 

Cea mai importantă  problemă a USL este cine va rămâne în afara parlamentului? 

În condițiile în care USL va obține 160 de mandate (majoritatea într-un parlament de           318 membri) și având în vedere paritatea dintre PSD și PNL în cadrul USL, numărul maxim de parlamentari pe care îi pot avea social-democrații în viitorul Parlament este de 80. Așa cum se observă și în tabelul de mai jos, nici măcar în 1996, anul celei mai slabe performanțe electorale a PSD (atunci PDSR) de până acum, numărul de parlamentari social-democrați nu a fost atât de mic. 

    Alegeri
Mandate Camera Deputaţilor Senat
    1992
166 117 49
    1996
132 91 41
    2000
220 155 65
    2004
189 132 57
    2008
163 114 49

 

Cum, la această  oră, grupurile parlamentare ale PSD din Camera Deputaților și din Senat numără 131 parlamentari (efect al dezertărilor către formațiunile puterii), cel puțin                    51 parlamentari din cei actuali vor rămâne în afara Legislativului în 2012. Pentru liberali pierderile sunt mult mai mici. În prezent, PNL are 85 de parlamentari, ceea ce înseamnă că doar 5 liberali vor rămâne în afara Parlamentului. USL nu este deci o soluție câștigătoare pentru toți membrii săi, așa cum încearcă să arate liderii Uniunii.  

Ce se întâmplă cu cei care rămân  în afara Parlamentului? Wildcarduri electorale 

Este previzibil că  cei 342 de membri PSD şi PNL care au candidat în 2008 şi care acum nu vor avea ocazia să candideze pentru Parlament, cărărora li se adaugă cei 51 de membri PSD şi     5 membri PNL care sunt în prezent în parlamentari şi care se vor trezi aruncaţi în stradă, să se orienteze către alte partide care să le asigure o carieră politică. Astfel, baza de selecţie pentru toate partidele care nu ar fi avut altfel nicio şansă să aibă candidaţi serioşi în alegeri este considerabil lărgită. Aici, câștigătorii evidenți sunt UNPR, PP şi PIN, dar chiar şi PRM.

Mai mult, dacă  se elimină sau se modifică pragul electoral, atunci PRM şi UNPR ar intra în Parlament. UNPR pare să nu aibă probleme în asigurarea pragului electoral de 5%, în condițiile unui parlament de 318 membri și a unui sistem de vor majoritar.

     Din 2008 și până acum, PSD a pierdut un număr de 23 de parlamentari care au migrat la UNPR. Acestor 23 de parlamentari li se adaugă  un număr de aproximativ 70 de primari de comune și orașe care au anunțat și ei că vor candida din partea UNPR la alegerile din 2012 (numărul primarilor care au plecat la UNPR este o estimare pe baza datelor disponibile din relatările mass-media națională și locală, în fapt, numărul putând fi chiar mult mai mare, depășind 100 de primari). Dacă plecăm de la ipoteza că fiecare parlamentar PSD care a plecat la UNPR va candida în același colegiu și îl va câștiga, atunci numărul parlamentarilor pe care PSD îi obține se reduce și mai mult.

     Din cei 23 de parlamentari ex-PSD care compun la ora actuală grupul UNPR:

  • 3 sunt candidaţi care în 2008 au luat peste 50% plus unu din voturi,
  • 12 sunt candidaţi care în 2008 au primul loc în colegiul lor, fără să ia 50% plus unu din voturi.

Astfel, 15 UNPR-işti ar putea să intre în Parlament, ceea ce înseamnă 5% din numărul total de 300 de mandate, adică exact cifra pragului electoral, ceea ce ar garanta faptul că UNPR ar deveni partid parlamentar.  
 
 

Între 45 şi 57 de mandate pentru Coaliția Exoticilor 

Toate aceastea înseamnă, de departe, avantaje competitive pentru partidele exotice, precum PP și PIN, care împreună, în acest context ar putea să obțină chiar și 10% în alegeri. Aplicat în cazul celor 300 în mandate, acest procent ar înseamna circa 30 de mandate. Acestor 30 de mandate urmează să li se adauge cele minimum 15 mandate ale UNPR. Astfel, cele trei partide exotice ar putea să aibă în jur de 45 de mandate. La aceste wildcarduri electorale  se adaugă și mandatele pe care PRM le-ar obține în cazul în care se reduce pragul electoral. PRM este cotat, în prezent, sondaje cu circa 4%, asta ar însemna circa 12 mandate. În total, Coaliţia Exoticilor ar putea ajunge la aproxiativ 57 de mandate.

Problema 4 – Drumul lung către majoritate şi Operaţiunea “Diaspora”

La începutul acestei analize am spus că pentru ca PDL să câştige în 2012 nu are nevoie decât ca USL să nu facă majoritatea. Coaliţia Excoticilor, scăderea sau chiar eliminarea pragului electoral (ceea ce ar deschide larg uşile Legislativului) sunt de natură să afecteze serios matematica parlamentară şi împărţirea mandatelor.

PDL ştie că-i va fi greu să câştige în România în 2012, de aceea se va orienta către Diaspora, având în spate experimentul reuşit de la alegerile prezidenţiale din 2009. În prezent, Diaspora este reprezentată  prin 4 deputaţi şi 2 senatori. PDL ar putea, fără mari probleme, să solicite modificarea legii electorale, cerând o mai bună reprezentare pentru românii din Diaspora. Argumentele sunt simple: dacă în afara graniţelor trăiesc 2 milioane de români, adică 10% din populaţia României, atunci ei trebuie să fie reprezentanţi în Parlament de 10% din parlamentari. La un Legislativ de 300 de membri, 10% ar însemna 30 de mandate.  Alegerile prezidenţiale din 2009 arată că PDL poate obţine fără probleme în Diaspora atâtea voturi câte sunt necesare, iar lipsa unei proporţionalităţi, face ca partidele din Opoziţie să nu aibă nicio şansă.

Şi acum să încercăm un mic exerciţiu de matematică parlamentară în cazul unui Parlament de 318 de membri. 18 sunt reprezentanţi ai minorităţilor parlamentare, deci putem presupune că se vor alătura puterii, oricare ar fi ea. Coaliţia Exoticilor ar obţine în jur de 57 de mandate, după cum am arătat mai sus, iar UDMR ar obţine vreo 21 (echivalentul a 7%).  În total 78 de mandate. Ceea ce înseamnă că PDL şi USL vor avea de împărţit, 222 de mandate. Dacă din acestea considerăm că cel puţin 30 de mandate sunt sigure pentru PDL, cele din diaspora, mai rămân la bătaie 192 de mandate. Din acestea, pentru a putea să desemneze Guvernul, USL are nevoie de cel puţin 160 de mandate. Ceea ce ar însemna că PDL ar obţine, la nivelul României minimum 32 de mandate. Ceea ce este nu doar greu de crezut, dar este imposbil de imaginat în condiţiile în care PDL a avut 138 de candidaţi care au ieşit pe primul loc în 2008.

Dacă ar fi să  folosim alegerile din 2008 ca referinţă şi am imagina un Parlament cu                     318 membri şi un sistem de vot majoritar. PDL a avut în 2008 138 de candidați care s-au plasat pe locul 1, UDMR a avut 23. Împreună, PDL și UDMR au avut atunci 161 de candidați care s-au plasat pe primul loc, ceea ce ar fi însemnat că și-ar fi câștigat mandatul în cazul unui sistem majoritar.

Având în vedere cele de mai sus, putem concluziona că va fi destul de dificilă  construcția unei majorități parlamentare în 2012. După cum arată cifrele de mai sus, pentru PDL nu va fi foarte greu să obțină victoria, adică să împiedice USL să aibă 160 de mandate, chiar dacă pentru asta va trebui să deschidă porțile Parlamentului către tot felul de exotici și chiar dacă asta va însemna majorarea de 5 ori a numărului de parlamentari pentru Diaspora. Cu aproximativ 100 de mandate dislocate (UNPR, PP, PIN, PRM, UDMR și mandatele PDL pentru Diaspora), partidul de guvernământ va avea o misiune mult mai ușoară în România.

Întreaga logică electorală se mută de la procentele foarte bune pe care USL le are pe plan național la lupta din colegii. Interesul PDL nu este să aibă neapărat mai  multe mandate ca USL, ci să împiedice USL să ajungă la cifra magică 160. Cel mai probabil, PDL se va focaliza întâi pe dislocarea acestor mandate. În tot acest context, USL trebuie să se lupte pe mai multe fronturi. Pe cel intern pentru desemnarea candidaților, pe cel național pentru asigurarea unității Uniunii și nu în ultimul rând pe cel politic cu PDL și cu partidele care susțin Executivul. Este un exercițiu care s-ar putea dovedi prea dificil pentru o formațiune atât de tânără și guvernată de o profundă imaturitate politică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.