ANALIZĂ. Şi marii aliaţi se spionează, nu-i aşa?

Aniversarea zilei Statelor Unite ale Americii în R.F. Germania s-a desfăşurat sub semnul unei noi crize de încredere.

Miercuri, 4 iulie 2014, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Berlin, John Emerson, a fost convocat la Ministerul de Externe al Germaniei pentru a se itera protestul guvernului, ca urmare a punerii sub acuzaţia de spionaj-trădare în favoarea părţii americane şi, respectiv în dauna părţii germane, a unui ofiţer al Serviciului Federal de Informaţii (Bundesnachrichtendienst – BND).

Noul scandal de spionaj americano-german survine după inflamarea anterioară a relaţiilor bilaterale, ca urmare a interceptării comunicaţiilor cancelarului Angela Merkel de către Agenţia Naţională de Securitate (National Security Agency – NSA). O afacere ale cărei consecinţe nu s-au încheiat şi care a pus la serioasă îndoială sinceritatea şi bunele intenţii americane în parteneriatul politico-militar cu liderul de facto al Uniunii Europene.

Nu este pentru prima şi nici ultima oară când asemenea afaceri de spionaj dau şi vor da culoare relaţiilor speciale dintre aliaţii din familia euroatlantică.

Când astfel de trădări se săvârşesc între statele lidere ale lumii, la ce trebuie să se aştepte ţările din liniile a doua, a treia şi de la periferia ierarhiei NATO şi a Uniunii Europene, unde se face coadă pe la porţile câtorva ambasade pentru “contacte informale”, şi “mai buna cunoaştere reciprocă”?

În politica externă şi în afacerile de spionaj, nimic altceva nu prevalează decât propriul interes şi suprema raţiune de stat

Este un postulat vechi, verificat şi nedezminţit de la apariţia statului. Formalizarea acestui adevăr, în epoca modernă a istoriei, este atribuită lui Archibald Philip Primrose, Lord Rosebery (1847-1929), unul dintre ctitorii marelui imperiu britanic şi prim-ministru (5 martie1894 – 22 iunie 1895) al Reginei Victoria.
Lordul Rosebery avea să avertizeze demnitarii coroanei britanice asupra prudenţialităţii necesare în angajamentele faţă de alte puteri, afirmând, pe baza îndelungatei sale experienţe în administraţia imperiului, că în politica externă, ca şi în afacerile rezervate serviciilor secrete, nu există prietenii ori alianţe, nu există decât interese. Iar corolarul acestui adevăr: istoria ne-a arătat cum aliaţii de azi au deveni adversarii de mâine, sau cum inamici aparent ireductibili, în noi contexte, s-au aliat împotriva prietenilor de odinioară.

În noua eră a lumii, spionajul a devenit o îndeletnicire şi pentru gentlemeni

În perioada interbelică, Henry L. Stimson, Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii (1929–1933), fondatorul doctrinei de politică externă care-i poartă numele, a cerut închiderea “Cabinetului Negru” (Serviciul de interceptare şi decriptare a telegramelor diplomatice), motivând că “gentelmenii nu citesc scrisorile ce nu le sunt adresate”.

În zilele noastre, cel puţin două mari scandaluri internaţionale generate de practicile Comunităţii de informaţii a Statelor Unite (afacerile “Wikileaks” şi “Snowden”) vin să trimită în derizoriu pudoarea lui Henry L. Stimson, din a cărei cauză se spune că SUA ar fi fost victima surprizei strategice de la Pearl Harbour. Nimic mai neadevărat.

În ultimul sfert de veac, care marchează o nouă eră în relaţiile internaţionale, este pentru întâia oară în istorie când încheierea unei epoci de confruntare nu a dus la diminuarea structurilor şi funcţiilor secrete ale comunităţilor de informaţii. Dimpotrivă, a avut loc o proliferare spectaculoasă a structurilor spionajului strategic, bazat pe monitorizarea electronică globală, asistată de tehnologiile spaţiale, ceea ce a făcut ca placa turnantă a spionajului şi contraspionajului să nu mai fie Viena, Geneva, Ankara… ci spaţiul extraterestru.

Spionajul spaţial este nediscriminatoriu în metodă. Adică nu iarta pe nimeni. Dar, în acelaşi timp, spionajul spaţial este total discriminatoriu faţă de statele care nu au acces la tehnologia pentru monitorizarea comunicaţiilor, activităţilor şi resurselor planetei din spaţiul circumterestru.

“Clubul celor cinci ochi” (The “Five Eyes Club”), alcătuit din SUA, Canada, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă, poate spiona ilegal întreaga lume, de vreme ce autoproclamata lor misiune e apărarea democraţiei globale, în timp ce alte state, inclusiv România, nu pot supraveghea legal organizaţiile care acţionează subversiv pe propriul teritoriu. Oricum am da-o, fărădelegea din Vest e mai democratică, mai transparentă decât domnia legii în Est.

Procurorul general al R.F. Germania a pus sub acuzare tânărul care a spionat pentru aliatul SUA

„The Wall Street Journal” din 05.07.2014 relatează: „Germania l-a convocat (04.07.2014) pe ambasadorul SUA la Berlin, John Emerson, în urma unor noi acuzaţii de spionaj, lucru ce ameninţă degradarea uneia dintre cele mai importante alianţe ale Washingtonului.

Procurorul federal al Germaniei a anunţat (02.07.2014) că un cetăţean german, în vârstă de 31 de ani, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj în favoarea unor servicii secrete străine. Persoane care cunosc situaţia au afirmat că bărbatul reţinut era un angajat al Serviciului Federal de Informaţii (BND).

Cancelarul federal german, Angela Merkel, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de acuzaţia de spionaj la adresa unui lucrător al Serviciului Federal German de Informaţii (BND) şi consideră că, în cazul confirmării acesteia, va fi afectată încrederea în serviciul secret american.

Dacă se va adeveri colaborarea cu serviciul secret american, atunci este «vorba despre un proces foarte serios», a declarat Merkel (07.07.2014/Beijing) în cadrul întâlnirii cu premierul chinez. Merkel consideră că această situaţie este în totală contradicţie cu concepţia sa despre o colaborare de încredere. (…)”

La rândul său, preşedintele R.F. Germania, Joachim Gauck, şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa cazului de spionaj de la Serviciul Federal de Informaţii (BND) şi a avertizat asupra pericolului afectării relaţiilor germano-americane. Dacă se va adeveri că un angajat BND a spionat pentru serviciul secret american, atunci “este în joc şi prietenia şi încrederea”.

Ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier (SPD), a cerut Statelor Unite să clarifice situaţia. În cazul în care acuzaţiile formulate împotriva angajatului BND se confirmă, “nu mai vorbim despre lucruri lipsite de importanţă. De aceea, ar trebui ca SUA să contribuie, cu posibilităţile pe care le au, la soluţionarea cât mai rapidă a cazului”.

La solicitarea Opoziţiei de a expulza diplomaţi americani din Ambasada SUA din Berlin, Steinmeier a declarat că “în prezent respectăm etapele: prima dată analizăm şi apoi decidem ce măsuri luăm. Până în prezent, Guvernul federal doar l-a invitat pe ambasadorul american la discuţii, la Ministerul de Externe”.
Potrivit publicaţiei germane ”Bild”, ministrul federal german de Interne, Thomas de Maiziere, ar lua în calcul extinderea misiunii de monitorizare a SUA de către serviciile secrete germane, ca o consecinţă a cazului de spionaj din cadrul Serviciului Federal de Informaţii.

Până în prezent, în urma recomandărilor Cancelariei, aliaţii Guvernului Federal german din cadrul NATO nu erau monitorizaţi. După dezvăluirile făcute de Snowden, această practică reţinută a serviciilor de informaţii a fost tot mai criticată de către experţii în spionaj. Într-un document secret al Ministerului Federal de Interne este vorba despre “o planificare concretă a contramăsurilor”, care vor viza, printre altele, şi monitorizarea comunicaţiilor. (…) După deconspirarea cazului de spionaj din cadrul BND, Maiziere a cerut SUA “informaţii rapide şi clare” referitoare la acuzaţii. (…) Guvernul Federal german a cerut acum ca agenţii “Joint Intelligence Staff” din cadrul Ambasadei SUA la Berlin să fie schimbaţi. Nu este exclusă nici schimbarea ambasadorului american. (…)”

BND confirmă, dar minimalizează cazul de spionaj-trădare, spunând că este vorba de un naiv dornic de afirmare…

Conform „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (07.07.2014), „Serviciul Federal de Informaţii (BND) a confirmat că angajatul său arestat miercuri (02.07.2014) a lucrat pentru CIA, de la care a (…) primit şi sarcina de a transmite documente cu privire la Comisia parlamentară de anchetă asupra NSA.
Lucrătorul BND, care activa la Pullach, a declarat că la sfârşitul anului 2012 a contactat prin e-mail Ambasada americană din Berlin şi şi-a oferit serviciile. La prima întâlnire, organizată după câteva săptămâni, în Austria, la Salzburg, acesta a primit suma de 10.000 de euro, o adresă de e-mail pentru contact şi primele sarcini.

La alte două întâlniri, în Austria, persoana de contact i-a plătit 5.000 şi 10.000 de euro.

Se pare că motivaţia pentru aceste fapte nu au fost banii, ci dorinţa de a fi apreciat, se afirmă în cadrul BND.

Depistarea cazului este un ‘succes unic al contraspionajului’, înregistrat graţie colaborării dintre BND şi BfV, a declarat un funcţionar de securitate de rang înalt.

Angajatul BND a sustras în total 218 documente, al căror nivel de clasificare se încadra între ‘confidenţial’ şi ‘strict secret’. Acestea au fost stocate pe un stick USB, descoperit în timpul percheziţiei domiciliare”.

Spionul americanilor şi-a oferit serviciile şi ruşilor

Publicaţiile germane „Tagesspiegel”, „Die Welt”, „Der Spiegel” aduc în plus informaţia că “la sfârşitul lunii mai, angajatul BND a fost interceptat de Oficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei că a trimis de pe un cont ‘Google’ un e-mail cu trei documente secrete ale BND către Consulatul general rus din München, căruia şi-a oferit serviciile de informator, contra unei sume de bani.

Un alt detaliu arată cât de puţin au luat germanii în calcul posibilitatea ca SUA să dirijeze o cârtiţă chiar din cadrul BND. Având foarte mare încredere în partenerul de peste Ocean, aceştia au trimis SUA adresa e-mail care le-a atras atenţia. În cererea adresată de serviciul german s-a invocat argumentul că, având în vedere că este vorba despre o adresă de mail aparţinând ‘Google’, colegii de la CIA sau NSA ar putea descoperi mai multe informaţii. Răspunsul la această cerere nu a fost transmis, însă la scurt timp, angajatul BND a renunţat la contul său de mail.

Afacerea de spionaj a luat amploare – a apărut un al doilea caz

Afacerea de spionaj a CIA în Germania ia amploare. Potrivit informaţiilor posturilor de radio NDR, WDR şi publicaţiei “Suddeutsche Zeitung”, există un al doilea caz de spionaj. Lucrătorii Oficiului Federal german pentru Combaterea Criminalităţii (BKA) şi ai Procuraturii Federale din Berlin au percheziţionat în această dimineaţă locuinţa şi biroul unei persoane acuzate că ar fi derulat în Germania acţiuni de spionaj în favoarea SUA. Suspectul în cauză ar fi lucrat în domeniul militar şi este audiat de Procuratura Federală.
Noul caz este considerat mult mai ‘serios’ decât cel al lucrătorului Serviciului Federal german de Informaţii (BND) arestat săptămâna trecută.

„Der Spiegel” mai precizează că „(…) suspectul a trezit prima oară suspiciuni Serviciului de Contrainformaţii Militare (MAD). MAD a depistat suspectul din cadrul Ministerului Apărării din Berlin care avea legături suspecte cu persoane ce lucrau pentru un serviciu secret american. În momentul în care s-a confirmat suspiciunea, MAD a înaintat cazul justiţiei.

Recentele scandaluri reaprind dezbaterile despre contraspionaj

Potrivit „Die Welt”, afacerile de spionaj ale SUA au provocat o dezbatere aprinsă la Berlin pe marginea viitoarelor relaţii cu SUA. Politicieni din cadrul Coaliţiei şi ai Opoziţiei au cerut o întâlnire la nivel înalt între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele american Barack Obama.

De asemenea, au fost puse în discuţie şi o creştere a mijloacelor destinate contraspionajului german şi o extindere a acţiunilor de contraspionaj ale Germaniei asupra unor ţări prietene, precum SUA.

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a declarat: ‘Ne aşteptăm ca SUA nu doar să recunoască ce s-a întâmplat, ci să colaboreze în mod constructiv cu noi, pentru a nu se mai repeta aşa ceva’.

Deputatul Uniunii Creştin Democrate (CDU) în Comisia de anchetă asupra NSA, Roderich Kiesewetter, a folosit prilejul petru a cere să fie majorat considerabil bugetul BND, afirmand că ”Germania a făcut economii acolo unde nu trebuia”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.