Andreea Ciucă: „Parchetul General se poate autosesiza fără nici o plîngere prealabilă”

Judecătoarea Andreea Ciucă, preşedintele interimar al AMR, a acordat, în exclusivitate pentru Cotidianul, un scurt interviu în legătură cu ultima dezvăluire a lui Sebastian Ghiţă, în care fostul preşedinte Traian Băsescu vorbeşte despre felul în care se „organizau” completele de judecată şi se dau sentinţele în dosarele DNA. Azi, AMR va da şi un Comunicat oficial, în care va fi detaliată poziţia Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR).

„Pe noi nu ne interesează, în acele înregistrări, poziţia unui politician sau altul, ci doar oamenii care au fost implicaţi în calitate de cetăţeni şi măsurile care pot fi luate, în măsura în care chestiunile verificate se dovedesc a fi reale. Aşa cum au fost prezentate, ele se duc către o nepermisă imixtiune în Justiţie, din păcate, se pare, cu acordul unor oameni din Justiţie. Deci, lucrurile sînt foarte simple: Parchetul General se poate autosesiza oricînd, dacă sînt întrunite elementele unei infracţiuni! La fel şi Inspecţia Judiciară din cadrul CSM se poate sesiza oricînd pentru verificări şi cercetare disciplinară, atîta timp cît este vorba despre oameni din interiorul Justiţiei! Cred că vă aduceţi aminte că, în 2015, cînd noi am luat atitudine, împreună cu UNJR, Inspecţia Judiciară s-a autosesizat pentru chestiuni mult mai puţin grave decît acestea de acum.

Pe noi nu ne interesează, ca asociaţie a magistraţilor, că omul acela care spune acele lucruri este Traian Băsescu, ci faptul că ne aflăm în faţa unei situaţii foarte grave. În măsura în care aceste chestiuni pot fi dovedite – şi, printr-o verificare concertată, pot fi verificate dacă sînt sau nu adevărate -, Parchetul General se poate autosesiza fără plîngerea cuiva! Altfel, situaţii de acest fel ne fac atît de rău nouă, celor care ne sacrificăm şi familiile ca să ne putem face meseria. Aseară, am urmărit la televizor toate dezbaterile şi m-a durut faptul că se generaliza la nivelul tuturor magistraţilor. Poate că este normală această tendinţă de generalizare, însă lucrurile stau altfel, iar noi susţinem mereu că Justiţia trebuie să se curăţe din interior!

În legătură cu declaraţia Procurorului General, care spunea că are nevoie de o plîngere, vreau să spun că EXISTĂ ŞI INSTITUŢIA SESIZĂRII DIN OFICIU! Aşa se numeşte şi există chiar în lege, atît la Parchetul General, cît şi la Inspecţia Judiciară! Se poate proceda la fel şi în acest caz, aşa cum se întîmplă în marile dosare, unde este vorba tot de sesizări din oficiu. Apoi, cercetările se pot extinde, dacă este cazul.

Pe mine m-a şocat, în acele dezvăluiri, că se vorbeşte despre măsluirea repartizării aleatorii. Este aşa de uşor de verificat dacă a încercat cineva să facă altfel pentru că se va vedea din avion! Evident, cu condiţia să verifice cineva! Pentru noi, judecătorii, o astfel de măsluire este o chestiune ştiinţifico-fantastică, de aceea trebuie neapărat să fie verificată situaţia din acel dosar! Poate face astfel de verificări CSM-ul, la sesizarea Ministrului Justiţiei, de pildă. De ce nu?

Ştiţi bine, în vechiul CSM am făcut zeci de sesizări prin Gabriela Baltag şi Dana Gârbovan de la UNJR. Aţi văzut să se primească vreun rezultat final la vreuna dintre ele, în afară de faptul că a fost sancţionată Gabriela Baltag? Am vorbit atîta despre chestiunea cu acoperiţii din Justiţie, cu „cîmpul tactic”, cu faptul că nu nu e normal ca un magistrat să stea la discuţie cu cineva din structurile respective”.

Andreea Ciucă este preşedintele secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş şi a fost desemnată să deţină funcţia de preşedinte interimar al AMR, după demisia Gabrielei Baltag, care va face parte din noul CSM ce va intra în funcţiune vineri. Andreea Ciucă a suportat timp de şapte ani consecinţele unor abuzuri faţă de domnia sa, fiind, în final, achitată de completul de 9 judecători de la ÎCCJ, deşi fusese chiar arestată în urma unui dosar construit de DNA! În acel dosar, Andreea Ciucă a beneficiat chiar de două achitări: una la completul de 3 judecători, în baza art. 10, lit. a din Codul de procedură penală, adică „fapta nu există”, iar a doua în completul de 9 judecători, în baza art. 10, lit. d, care prevede că „faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.