ANI tace în cazul declaraţiilor de avere false ale premierului Victor Ponta

De o lună de zile s-a dezvăluit şi probat că declaraţiile de avere din 2010 şi până în 2014 ale premierului Victor Ponta sunt făcute cu încălcarea legii, dar ANI, deşi a fost şi oficial sesizată, păstrează o tăcere suspectă privind acest subiect.

În 5 minute, ANI putea descoperi încălcările legii

Marţi 22 octombrie, depăşindu-şi clar atribuţiile, conducerea ANI a cerut instanţei competente de la ÎCCJ modificarea termenului de 18 noiembrie stabilit pentru analizarea punctelor de vedere din dosarul ANI vs Klaus Iohannis. Nicio instituţie din România nu poate solicita ca ÎCCJ – cea mai înaltă instituţie din România – să-şi schimbe o decizie luată printr-un preşedinte de instanţă. În schimb, aceeaşi conducere ANI nu a schiţat nici măcar un gest şi păstrează o tăcere totală privind declaraţiile de avere ale premierului Victor Ponta şi ale soţiei sale, Daciana Sârbu. Cu o lună în urmă, pe 24 octombrie, cotidianul.ro a dezvăluit că Victor Ponta şi Daciana Sârbu au comis falsuri prin omisiune în declaraţiile de avere. Informaţia a fost preluată şi de alte medii de informare (publicaţii pe print şi online) şi de câteva televiziuni de ştiri. În prima decadă a lunii octombrie, vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus la ANI o sesizare oficială privind declaraţiile de avere ale familiei Ponta. Practic, pentru cei de la ANI, toată chestiunea era rezolvabilă în 5 minute. Accesau pe propriul site declaraţia de avere a lui Victor Ponta şi declaraţia de avere din luna mai a Dacianei Sârbu şi constatau pe loc că ambele reprezintă înscrisuri în fals, deoarece nu conţineau şi averea celuilalt soţ. Simplu ca bună ziua. Dar nici semnalele din presă şi nici sesizarea lui Orban nu au fost luate în seamă de ANI. Ceea ce demonstrează – coroborând cu adevărata cruciadă purtată împotriva contracandidatului lui Victor Ponta, Klaus Iohannis (deşi speţa în cauză este generată de un conflict de legislaţie şi vizează câteva sute de primari care au acţionat pe linia unei legi pe care ANI nu o recunoaşte) – că ANI este implicată decisiv şi partizan în campania electorală.

ANI tace din 2010

De fapt, tăcerea ANI în cazul lui Victor Ponta nu priveşte doar declaraţia de avere depusă pe 17 septembrie la Biroul Electoral Central în calitate de candidat la Preşedinţie. ANI tace încă din 2010. Declaraţiile de avere depuse de deputatul Victor Ponta pe 23 martie 2010, 14 iunie 2010, 29 septembrie 2010, 9 martie 2011, 12 martie 2012, 7 iunie 2012, 19 noiembrie 2011, 17 decembrie 2012, 30 aprilie 2013 şi 12 aprilie 2014. De asemenea intră în discuţie şi declaraţia de avere depusă pe 11 martie 2014 la Guvern. Toate aceste declaraţii de avere nu conţin şi bunurile soţiei lui Ponta, Daciana Sârbu, aşa cum prevede legea. Şi declaraţiile de avere ale Dacianei Sârbu de asemenea nu conţin bunurile lui Victor Ponta. ANI avea obligaţia să verifice aceste declaraţii, mai ales în cazul lui Victor Ponta, ţinând cont că el şi-a schimbat statutul de câteva ori: a devenit prim-ministru, a fost candidat în 2012 la Camera Deputaţilor, acum este candidat la Preşedinţie. Suntem în faţa a două situaţii: fie ANI nu a verificat declaraţiile de avere, şi în acest caz avem de-a face cu neîndeplinirea obligaţiilor (începând cu anul 2010); fie ANI a verificat declaraţiile, dar nu a acţionat conform legii şi în acest caz instituţia condusă de Horia Georgescu este complice la încălcarea legii de către Victor Ponta şi Daciana Sârbu.

Infracţiune continuă

Pe formularul tipizat al unei declaraţii de avere există următoarea formulare: „cunoscând prevederile art.326 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind falsul în declaraţii, declar pe proprie răspundere că împreună cu familia, deţin următoarele: …”.

Din 2010 (pe vechiul Cod Penal era vorba de art.292), Victor Ponta şi Daciana Ponta comit în stare continuă infracţiunea de fals în declaraţii. Niciunul dintre cei doi nu poate spune că nu cunoaşte legislaţia, din moment ce au luat act de formularea de mai sus.

Update: ANI a mai suferit o înfrângere în justiţie

Pe 21 octombrie 2014, instanţa Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a judecat pe fond dosarul 2.291/2/2014 în care reclamantul, deputatul PNL de Cluj Oros Nechita Adrian, solicita anularea raportului ANI prin care era declarat incompatibil. După deliberări, instanţa a decis ANULAREA Raportului de evaluare nr.10.314/G/II/12.03.2014 emis de ANI. Decizia, pronunţată pe 21 octombrie 2014, poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare. ANI îl acuzase pe parlamentarul liberal că ar fi deţinut simultat funcţia de deputat şi cea de asociat la o firmă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.