Antica Palmira şi tehnologia 3D

Poate fi reconstruită Palmira după distrugerile Statului Islamic? Se întreabă jurnalista Florence Evin de la Le Monde.

“Perla deşertului sirian”, ale cărei monumente datează din secolul I d.Ch., a fost sistematic jefuită de comorile sale arheologice anul acesta, jafuri care au culminat cu distrugerea Templului lui Baal luna aceasta.

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) a înscris Palmira pe lista roşie de urgenţe pentru Siria şi Irak, cuprinzând obiectele cele mai căutate pe piaţa neagră de artă.

Templul lui Baal

În 15 mai, Forţele Speciale americane descopereau sute de piese arheologice la liderul Statului Islamic, Abou Sayyaf. Ele au fost date Muzeului din Bagdad.

În 10 septembrie, Statul Islamic a prezentat pe site-ul de propagandă Dabiq fotografii ale operaţiei de distrugere a celui mai mare sanctuar din Palmira, Templul lui Baal: transportul explozivului în templu, giganticul nor provocat de explozie şi o grămadă de pietre, adică tot ce a rămas din extraordinarele ziduri de piatră ale templului.

Arheologul Maamoun Abdulkarim, directorul general al Departamentului de Antichităţi al muzeelor din Siria, a povestit că distugerea templului a durat trei zile, ultima explozie fiind atât de puternică încât populaţia oraşului modern a crezut că este vorba despre un cutremur.

Detaliu din Templul lui Baal

Din partea sacră a templului, cella, a rămas numai portalul monumental.

Palmira a fost clasată în Patrimoniul Mondial de către UNESCO în 1980, fiind unul dintre cele mai frumoase situri din Orientul Apropiat, alături de Baalbeck din Liban.

Vor putea oare fi restaurate monumentele-far ale Palmirei şi, mai ales, Templul lui Baal, dedicat zeului suprem al triburilor din Palmira? Va putea fi reconstruit micul Templu Baalshamin, dedicat zeului fertilităţii, ajuns şi el un morman de pietre, sau cele mai înalte trei turnuri funerare ale necropolei?

Această oază situată la marginile Imperiului Roman era, sub domnia împăratului Tiberius, o foarte importantă cetate pe drumul caravanelor. O placă turnantă între China, India, Persia şi Roma.

Templul lui Baalshamin

În vechea provincie a Imperiului Roman, triburile semitice independente, bogate datorită comerţului caravanelor dintre Eufrat şi Marea Mediterană, au finanţat în secolul I d.Ch. construcţia unei cetăţi-bijuterie în care vocabularul arhitectural tradiţional se împletea cu cel greco-roman.

Capitelurile şi porticele sculptate, monumentalitatea cetăţii conferită de o colonadă lungă de 1.200 de metri, care din fericire este încă în picioare, au făcut reputaţia milenară a acestei oaze luxuriante.

Turnul funerar dărâmat de Statul Islamic

Maamoun Abdulkarim a afirmat că şi dacă Statul Islamic distruge toată Palmira, ea va trebui reconstruită. “Arheologii au o experienţă foarte serioasă a blocurilor de piatră şi a tehnicilor folosite de misiunile arheologice franceză, germană, elveţiană…” Dar nu se ştie încă exact gradul de deteriorare a blocurilor. Şi, chiar dacă reconstrucţia este dorită şi eventual chiar posibilă, autenticitatea este definitiv pierdută.

Mai sceptică, Béatrice André-Salvini, director onorific al Departamentului de Antichităţi Orientale de la Luvru, îşi exprimă îndoiala faţă de reconstruirea monumentelor Palmirei. Chiar dacă, folosind noutăţile tehnice, s-ar putea salva multe blocuri, ele n-ar fi probabil suficiente pentru a reconstitui monumentele, iar confecţionarea unora noi este lipstă de sens în gândirea arheologică modernă. Ar trebui, după părerea ei, să se ridice un memorial din fragmentele de pietre inutilizabile.

Bogata decoraţie a capitelurilor şi a frizelor templelor

Indignarea internaţională în faţa distrugerii uneia dintre cele mai frumoase cetăţi antice din Orientul Apropiat se explică şi prin amploarea vestigiilor arheologice de acolo şi a uimitorului grad de conservare a construcţiilor care, acoperite de nisip, şi-au păstrat structura de-a lungul secolelor. În istoria Palmirei, funcţionalitatea acestor construcţii s-a schimbat de multe ori. Sanctuarul Templului lui Baal a fost transformat în biserică, apoi în moschee. În interiorul incintei s-a stabilit la un moment dat un sat arab. Sunt şi acestea motive care explică starea bună de conservare.

Primele desene ale Templului lui Baal au fost făcute în 1785 de francezul Louis-François Cassas şi au precedat săpăturile, releveele şi restaurările efectuate între 1920 şi 1940. În 1930 a fost degajat Templul lui Baal, iar săpăturile în incinta sanctuarului au continuat până în 2011.

Colonade şi portice făceau din Palmira o cetate-bijuterie

Fundaţiile zidurilor templului lui Baal erau îngropate la o adâncime de 14-16 metri pentru a putea susţine podiumul masiv, tipic oriental, pe care se ridica cella.

Imensul templu al lui Baal, înconjurat de portice, decorat cu zeci de statui ale binefăcătorilor care contribuiseră la construirea lui, era aproape contemporan cu Templul din Ierusalim, construit de Irod I cel Mare, şi semăna cu acesta atât ca dimensiuni, cât şi ca stil arhitectural.

Pe imensul platou deschis către oraş se aflau un bazin, un altar monumental pentru sacrificii, o sală de banchete unde se reuneau preoţii lui Baal şi monumentala cella în care puteau intra numai preoţii. În interiorul ei, două nişe adăposteau statuile sacre.

Teatrul vechii Palmira

Zidurile masive ale acestui templu fac, practic, imposibilă reconstruirea lui.

Mai credibilă pare refacerea micului Templu al lui Baalshamin, folosindu-se mai ales reconstituirea în 3D a pieselor originale, cumpărate în mare cantitate de colecţionarii din Golf şi din Statele Unite.

Situat la nord de monumentalul Templu al lui Baal, zeu al soarelui, al trăsnetului, divinitate principală semitică, micul Templu Baalshamin reprezenta un popas obligatoriu pentru cei 150.000 de vizitatori pe an care venerau în Siria până în 2011. Înconjurat de o colonadă graţioasă, era cel mai frumos templu şi se păstrase până la acoperiş, cu impresionanta friză cu decor floral.

În această intersecţie opulentă a caravanelor din primele secole ale erei noatre sunt în pericol şi Colonada amintită, Agora, Câmpul lui Diocleţian, Teatrul antic, băile romane şi Necropola cu turnuri decorate cu reliefuri impresionante.

Vestigiile cetăţii antice

Numeroasele monumente funerare construite în afara zidurilor cetăţii constau în structuri de mari dimensiuni, bogat decorate.

În timp ce siturile arheologice ale Orientlui Apropiat sunt prada distrugerilor jihadiştilor Statului Islamic, cercetătorii Institutului de Arheologie Digitală al Universităţii Oxford au anunţat că au primit o finanţare de 3,1 milioane de dolari pentru a le asigura păstrarea graţie tehnologiilor digitale şi imprimării în 3D.

Proiectul cercetătorilor britanici vizează plasarea în Orientul Mijlociu a mii de camere 3D ieftine şi înrolarea unor parteneri locali care să fotografieze cel mai mare număr posibil de obiecte cu o istorie semnificativă, potrivit publicaţiei The Times.

În felul acesta, cercetătorii le vor putea reconstitui în 3D, identic cu originalul. Proiectul prevede compilarea celor peste 20 de milioane de imagini surprinse de camere din cât mai multe unghiuri de vedere.

În felul acesta, Palmira ar putea renaşte măcar în spaţiul virtual.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.