AP: Democraţie în Europa Centrală, mai puţin în Ungaria, România şi Letonia

După moartea lui Vaclav Havel, ziarele americane au făcut o analiză a situaţiei democraţiei în regiune. Întrebarea fiind cât de bine s-a înrădăcinat democraţia la 22 de ani după căderea comunismului şi moartea celui care este considerat un părinte al democraţiei din regiune.

Dacă Cehia şi Polonia sunt considerate ţările unde democraţia s-a implementat bine, şi oamenii au parte de alegeri corecte, o presă în general liberă şi se poate călători în străinătate, sunt unle ţări însă unde democraţia nu a făcut asemenea progrese.

Derapaje de la democraţie există în Ungaria, care este prima pe listă, urmată de România, Bulgaria şi Letonia, scrie agenţia de presă The Associated Press. Succesul democraţiei este un testament pentru realizările lui Havel, Lech Walesa din Polonia şi alţii care au răsturnat regimurile comuniste paşnic în 1989, notează AP.

„Dar chiar în momentul când Havel este îmormântat vineri cu onoruri de stat, există semne că moştenirea lui este periclitată în Europa Centrală, în special în Ungaria, unde un lider autoritar vrea să capete din ce în ce mai multă putere pentru el însuşi şi aliaţii săi”, scrie AP.

Şi nu este vorba doar de Ungaria: libertatea presei s-a erodat în Letonia şi corupţia distruge speranţele pentru oportunităţi pentru multă lume din regiune – cel mai acut, se pare, în Bulgaria şi România, două state din cele mai sărace ale UE şi membre de puţină vreme.

„Moştenirea lui Havel a triumfat, dar este o moştenire care nu va fi niciodată completă”, spune Jacek Kucharczyk, un comentator politic polonez. El vede un asalt asupra spiritului lui Havel în întreaga regiune, astăzi, cu diferite niveluri de ameninţare, în funcţie de ţară.

„Democraţia şi drepturile omului nu sunt niciodată complete”, a declarat Kucharczyk, presedinte al Institutului de Afaceri Publice de la Varşovia. „E nevoie de vigilenţă constantă.”

Grupurile pentru drepturile omului, Statele Unite şi UE sunt deosebit de preocupate de Ungaria, în situaţia în care partidul prim-ministrului Viktor Orban Fidesz are justiţia de partea sa şi are un control tot mai mare asupra mass-media, în timp ce guvernul se zbate să-şi consolideze puterea.

Orban a reuşit să facă acest lucru, deoarece alegătorii, frustraţi de o criză economică cauzată de gestionarea proastă a guvernului precedent de stânga, au adus o victorie de două treimi în alegerile parlamentare din 2010. În acelaşi timp, aproape 17 la sută au votat pentru Jobbik, partid de extremă dreaptă, care îi acuză de multe dintre problemele Ungariei pe evrei şi romi.

E o dovadă în plus că autoritarismul, naţionalismul xenofob şi alte tendinţe neliberale pot lua amploare în vremuri de nesiguranţă economică profundă.

Pe parcursul ultimelor 18 luni, Fidesz s-a folosit de majoritatea sa pentru a modifica legi şi chiar Constituţia pentru a oferi deputaţilor şi guvernului o putere fără precedent asupra altor instituţii – de la sistemul judiciar la mass-media, banca centrală şi biroul de audit de stat.

Pe o scară de la 1 la 10, 1 fiind o democraţie ideală şi 10 o dictatură, Ferenc Koszeg, care a fondat Comitetul Helsinki din Ungaria, declară că Ungaria merită doar nota şapte.

În ţara vecină, România, jurnaliştii, cei care lucrează în domeniul drepturilor omului şi criticii guvernului spun că trăiesc într-o stare de paranoia din cauza sentimentului că acestea se află sub supraveghere de stat constantă.

România are şapte agenţii de informaţii, mai mult decât în perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu – deşi ţara, membră a NATO, nu are nici un duşman străin.

„Există mult prea multe servicii secrete pentru o ţară de 22 de milioane … şi nu există un control adecvat”, a declarat Diana Hătneanu, director al Comitetului Helsinki din România.

Serviciul secret aliniat la Ministerul de Interne, în special, este, probabil, utilizat „pentru a obţine o mulţime de informaţii despre persoane incomode – inamici politici, jurnalişti, organizaţii nonguvernamentale”, a spus ea.

În Letonia, o ţară mică din regiunea baltică, libertatea presei a fost dur lovită după ce oligarhii au preluat ziarul „Diena”, un ziar influent care a scris despre oameni de afaceri şi politicieni corupţi. Acest lucru s-a întâmplat în ajunul alegerilor din 2010, reducând la tăcere articole critice despre unii candidaţi.

Freedom House, un grup cu sediul în SUA, a menţionat „evoluţiile negative pentru libertatea presei” în ultimul său raport privind Letonia. În el se spune că unii reporteri au fost hărţuiţi şi telefoanele lor au fost ascultate în ultimii ani.

Zhelyu Jelev, un filozof bulgar din perioada comunistă şi care a devenit disident al ţării sale, primul preşedinte ales în mod democratic, consideră că „lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate” rămâne cea mai mare provocare pentru progresul Bulgariei.

Dar chiar şi cei care au ajutat să răstoarne regimurile represive avertizează că nu e cazul să fim prea pesimişti. Europa Centrală, chiar dacă sunt ameninţări mai multe la adresa democraţiei, rămâne un spaţiu al libertăţilor civile, doar un vis pentru oamenii din Belarus, Kazahstan şi alte ţări mai la est.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.