Economia României a înregistrat în primele trei luni ale acestui ani o creştere de 4,3%, peste aşteptările multor analişti, care estimau un salt al PIB-ului cuprins între 2,5 şi 3%. Comparativ cu trimestrul IV din 2014, PIB-ul a crescut cu 1,6%, pe serie ajustată sezonier, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Principalele motoare de creştere au fost comerţul, exporturile şi construcţiile, în timp ce industria a avut o evoluţie mai puţin bună, după ce 2014 a venit cu o creştere peste aşteptări, de 2,8%. Entuziast, premierul Victor Ponta a scris pe Twitter: „Bravo România!”. Analistul economic Florin Cîţu, un fin critic al măsurilor luate de Guvern, a scris la rândul lui pe Facebook: „Wow. Economia creşte mult mai rapid decât o arătau indicatorii. 1.6% în trimestrul 1 2015 şi 4.2% (pe seria ajustată sezonier, n.r.) faţă de trimestrul 1 2014. Da, veşti bune”.
Dincolo de aceste cifre, trebuie să privim mai adânc în realitate. Va ieşi România din criza economică sau nu va ieşi? Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, scria recent că trebuie să ne uităm la mai mulţi indicatori dacă vrem să ştim unde ne aflăm: investiţii, exporturi, creştere economică plus, dezinflaţie, şomaj în scădere, productivitate în urcare, credite cu costuri rezonabile, poftă de consum. Adică faţa frumoasă a schimbării.
După cum am văzut, creştere economică avem iar anul ar putea să se încheie undeva la 4-4,5% după părerea consilierului premierului, Cristian Socol. Acesta se bazează pe reducerea TVA şi pe relansarea creditării. Comisia Europeană estimează pentru 2015 o creştere de 2,8%, potrivit unui raport privind previziunile de primăvară ale Executivului european. În document se spune că investiţiile private vor continua probabil să crească în 2015 şi 2016 în special datorită costurilor de împrumut mai scăzute, a perspectivelor robuste de creştere şi a încrederii ridicate în economie. De asemenea, Comisia susţine că şi investiţiile publice sunt aşteptate să aibă un salt în 2015 datorită sporirii absorbţiei fondurilor UE, dar avertizează că anul următor va urma un declin.
Exporturile vor continua să crească în 2015 şi 2016, dar într-un ritm mai lent, în timp ce majorarea cererii interne stimuleaza creşterea importurilor, susţine Bruxelles-ul. Asta înseamnă un deficit de cont curent în creştere pentru următorii doi ani. Inflaţia va ajunge la un nivel record, de 0,2%, dar va creşte în 2016, mai spune Comisia Europeană. Şomajul va scădea la 6,6% în 2015 şi la 6,4% în 2016. O mare problemă ar fi creşterea în 2016 a deficitului bugetar, de la 1,6% din PIB la 3,5%, ca urmare a relaxărilor fiscale preconizate de guvern, în special prin scăderea TVA-ului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.