Apel pentru competenţă în instituţiile publice de cultură

Mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atrag atenţia asupra problemelor din procesul de selecţie şi evaluare în contextul organizării în acest an a unei serii de concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţiile publice de cultură. Aceştia au transmis o scrisoare deschisă în atenţia Ministerului Culturii, Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Senatului, Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, Primăriei Municipiului Bucureşti.

Apelul acestora către autorităţi:

În contextul organizării în acest an a unei serii de concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţiile publice de cultură, atragem atenţia asupra problemelor din procesul de selecţie şi evaluare.

Organizarea concursurilor de management şi intrarea în legalitate, în unele cazuri după ani de zile de interimat, este o oportunitate pentru reînnoirea sistemului instituţional cultural din România. De aceea, facem apel la responsabilitatea pe care autorităţile publice – Ministerul Culturii, primării şi consilii judeţene – o au faţă de performanţa instituţiilor de cultură din subordine.

Prin condiţiile de concurs pe care acestea le impun, prin regulamentele pe care le stabilesc şi prin modul de alcătuire a comisiilor de experţi de care depinde evaluarea candidaţilor, autorităţile publice au datoria de a permite şi de a sprijini accesul în sistemul cultural al unor persoane cu competenţe manageriale valide în contextul cultural internaţional. Oameni care au demonstrat că au o viziune asupra instituţiilor româneşti de cultură în acord cu tendinţele artistice actuale, cu dinamica consumului cultural şi, cel mai important, cu misiunea pe care cultura publică o are în societate, sunt cei care ar trebui să fie sprijiniţi pentru conducerea acestor instituţii. De asemenea, din respect pentru cheltuirea banului public în România, procesul de evaluare şi selecţie trebuie să fie transparent şi asumat, atât de către autoritățile publice care îl organizează, cât şi de către evaluatorii individuali care participă. Acest lucru trebuie să fie valabil nu doar în faza concursului pentru numirea pe post, ci şi la evaluările anuale şi finale.

Trăind şi lucrând în umbra personalităţilor care nu pot fi contestate, profesioniştii din sectorul cultural s-au obişnuit de-a lungul timpului să accepte tacit mai multe practici neperformante şi nedemocratice în managementul instituţiilor publice de cultură. Un sistem osificat, moştenit de dinainte de 1990, se opune în acest moment calităţii actului managerial în cultura publică şi hrăneşte teama artiştilor şi a altor specialişti de a acţiona din interiorul sistemului. Aplicarea prevederilor legale în litera şi nu în spiritul lor, permanentizarea directoratului în cazul unor personalităţi care au deţinut timp de decenii funcţii de conducere în instituţii publice de cultură, excluderea experţilor calificaţi în management şi politici culturale din comisiile de concurs şi, ulterior, din comisiile de evaluare, conflictele de interese ce compromit actul evaluării, conducând de multe ori la menținerea aceloraşi contracte de management şi directori de instituţii – toate acestea sunt simptome ale unei lipse de disponibilitate pentru adaptarea reală la dinamica culturală actuală, la nevoile publicului şi ale rolului culturii publice în societatea prezentă.

Avem convingerea că schimbările legislative permanente în domeniu nu generează în mod automat şi îmbunătăţirea sau transparentizarea actului managerial în cultură, cât timp nu se conştientizează responsabilitatea instituţiilor publice de cultură faţă de societate, ceea ce este o chestiune de management şi politici culturale deopotrivă. Competiţia reală pentru posturile de manageri în instituţiile publice de cultură, asigurarea accesului cu şanse egale al unor oameni competenţi, care şi-au dovedit deja capacitatea managerială chiar și în afara sistemului, este singura cale prin care ecosistemul cultural românesc poate fi reconectat la realitate şi i se poate restitui misiunea publică reală și nu doar clamată.

Solicităm audienţe din partea instituţiilor cărora le este adresat prezentul Apel, împreună cu organizarea din partea acestora a unor dezbateri publice pe temele enunțate în Apel.

Apel pentru competenţa în instituţiile publice de cultură

1. Respectarea legislaţiei culturale trebuie să se realizeze în spiritul şi nu exclusiv în litera ei, eliminând subterfugiile legislative şi rabatul de la calitatea profesională;
2. Pentru transparentizarea procesului de evaluare a candidaţilor pentru postul de manager al unei instituţii publice de cultură, lista cu membrii comisiei trebuie făcută publică la finalul concursului, împreună cu CV-urile care să demonstreze competenţele lor nu numai în domeniul de activitate al instituţiei de cultură, dar şi în management şi politici culturale;
3. Proiectele de management cîştigătoare trebuie să fie publicate pe site-ul institutiei, dat fiind faptul că ele sunt de interes public. Publicul este primul beneficiar al strategiilor manageriale şi artistice, de aceea el trebuie informat în ceea ce priveste direcţia pe care urmează să o aducă un nou manager;
4. La anunţarea rezultatelor, comisia de selecţie trebuie să justifice alegerea făcută în scris;
5. Proiectele de management şi actul managerial trebuie evaluate nu numai pe baza unor criterii cantitative, aşa cum este redusă acum evaluarea, ci pe baza unor criterii profesionale calitative;
6. Sistemul cultural public din România trebuie să fie deschis profesioniştilor din domeniile artistice și ale managementului cultural. În prezent, instituţiile publice de cultură reprezintă structuri ermetice, în care accesul la poziţii de conducere este permis numai profesioniştilor din interior;
7. Criteriile rigide de pregătire profesională necesare pentru înscriere la concursul de management, precum deţinerea din partea candidatului a unei diplome de licenţă în domeniul de activitate al instituţiei sau „x” ani de experienţă în sectorul public, trebuie eliminate. Proiectele de management şi actul managerial ar trebui evaluate în baza unor criterii profesionale adaptate mediului cultural şi în baza rezultatelor obţinute. Acest pas s-a făcut demult cu rezultate pozitive în state din Europa în mod vizibil mai avansate decât noi sub aspectul administrării culturale;
8. Limitarea numărului de evaluatori la 7 membri. Deşi legislaţia nu specifică un număr minim şi maxim legal acceptat, limitarea e necesară pentru simplificarea procesului de decizie în actul de evaluare şi de atribuire a mandatului de manager, dar şi pentru ajustarea cheltuielilor exagerate din banii publici pentru serviciile oferite de către evaluatori, în actualul context de criză economică care a afectat dramatic sectorul cultural;
9. Aprecierea de către ordonatorii de credite a proiectelor acelor candidaţi care oferă soluţii sustenabile şi realiste de creştere a resurselor extra-bugetare, cu consecinţe pozitive asupra calităţii programelor, serviciilor şi a produselor culturale oferite. Trebuie eliminat riscul ca instituţii culturale dependente aproape exclusiv de bugetul de stat să devină inerte, să promoveze mediocritatea şi suficienţa în actul cultural, sub protecţia garanţiei faptului că salariile şi utilităţile sunt acoperite lunar de către ordonatorii de credite;
10. Instituţiile publice de cultură trebuie să nu se mai comporte ca entităţi comerciale în ceea ce priveşte actul artistic propus publicului, ci să-și asume faptul că sunt finanțate pentru a îndeplini o misiune publică: accesul la cultură, garantarea libertății de exprimare, păstrarea și creșterea patrimoniului cultural. Atât autorităţile publice, cât şi managerii de instituţii şi angajaţii acestora trebuie să îşi asume calitatea publică pe care deciziile şi acţiunea lor o implică;
11. Buna administrare a banului public presupune transparenţa, astfel încît devine necesară publicarea pe site-urile instituţiilor publice de cultură a bugetelor anuale, alături de rapoartele narative de activitate. Nu doar profesioniştii în cultură, ci toţi cetăţenii României trebuie să poată consulta felul în care sunt investiţi banii în instituţiile publice de cultură”.

Semnatari

Iniţiatori:

Gianina Cărbunariu, regizor, Asociaţia DramAcum

Cristina Modreanu, critic de teatru & curator, președinte Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Ioana Tamaş, specialist în management şi politici culturale

Dragoş Neamu, manager cultural, președinte Reţeaua Naţională a Muzeelor din România

Raluca Pop, facilitator cultural, președinte Asociaţia MetruCub-resurse pentru cultură

Adeziuni – în ordine alfabetică (lista este deschisă):

Ada Solomon, producător de film, director al Asociaţiei Culturale NexT

Adrian Bojenoiu, curator, Club Electroputere

Alexandra Zbuchea, specialist marketing cultural, prodecan Facultatea de Management, SNSPA

Alexandru Berceanu, regizor, Asociaţia dramAcum

Alexandru Ion, actor, co-fondator Ideo Ideis

Anamaria Marinca, actriță

Anca Ioniță, lector universitar, UNATC Bucureşti

Anca Drăgoi, manager Partnership for the Arts

Andreea Borțun, scenarist, vicepreședinte Asociația T.E.T.A

Andreea Căpitănescu, coregraf, curator şi manager cultural WASP şi Asociația 4 Culture

Andreea Vălean, regizor, Asociaţia dramAcum

Angelica Iacob, manager cultural, Global Mindscape

Bogdan Georgescu, dramaturg şi regizor

Carmen Vioreanu, traducător, lector Universitatea din București

Catinca Drăgănescu, regizor şi dramaturg

Cătălina Buzoianu, regizor

Cinty Ionescu, artist video

Claudia Cîrlig, manager cultural

Claudia Pamfil, arhitect urbanist, director Asociaţia Grupul pentru Dezvoltare Locală

Corina Șuteu, expert internaţional, politici culturale comparate, preşedinte Film ETC.

Cosmin Manolescu, coregraf şi manager cultural

Dan Perjovschi, artist

Delia Popa, artist vizual, organizația ArtCrowd-artiști în educație

Diana Dochia, preşedinte Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România

Elena Vlădăreanu, jurnalist, scriitor

Eugenia Barbu, preşedinte A.C.T.O.R. (Asociaţia Culturală pentru Teatru şi Origami din România)

Farid Fairuz, artist & manager independent, Asociaţia Solitude Project/Căminul Cultural

Florentina Bratfanof, manager cultural, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Ioana Păun, regizor

Iulia Popovici, critic și curator de artele spectacolului, Observator Cultural

Jean-Lorin Sterian, curator Lorgean theatre

Lucian Ban, pianist, compozitor şi curator de jazz, New York

Luiza Zamora, istoric de artă, Asociația 37

Maria Manolescu, dramaturg

Marian Popescu, expert politici culturale, critic de teatru

Marius Chivu, scriitor şi jurnalist cultural, Dilema veche

Magdalena Popa Buluc, senior editor, cotidianul.ro

Mihaela Michailov, dramaturg, jurnalist cultural

Mihaela Murgoci, manager de proiecte cultural-educative, Asociația Translucid

Mihaela Sîrbu, actriţă, profesor UNATC București, preşedinte Fundația Teatrul fără frontiere

Miki Braniște, director al Festivalului TEMPS D’IMAGES, Cluj

Minodora Cerin, coordonator proiecte, Formare Culturală

Mircea Vasilescu, preşedinte Fundaţia Soros România

Mirella Patureau, critic de teatru, cercetător în artele spectacolului, CNRS Franța

Miruna Runcan, critic de teatru, profesor UBB Cluj

Monica Istrate, regizor de film, secretar general Asociaţia Culturală Graphis 122

Nicolae Mandea, conferenţiar universitar, UNATC București

Nina Tintar, consultant-coordonator proiecte/programe culturale

Oana Stoica, jurnalist cultural

Peca Ştefan, dramaturg, membru DramAcum

Radu Popescu, dramaturg și regizor de teatru, director executiv al Asociației TEATRUL.RO, coordonator Teatrul Apropo și Bucharest Fringe

Raluca Bem-Neamu, preşedinte Asociația Da’ De Ce

Raluca Bibiri, TVR

Robert Bălan, jurnalist cultural, regizor

Rodica Buzoianu, Asociația Uma Ed

Roxana Wring, președinte Asociația Pro_Do_Mo

Saviana Stănescu, dramaturg, profesor de teatru şi scriere dramatică, New York

Sebastian Gheorghiu, evaluator şi manager cultural, director Exces Music

Sorin Tranca, antreprenor, fondator friends advertising şi ffff.ro

Theodor Cristian Popescu, regizor

Tudor Giurgiu, regizor, preşedinte Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc

Dr. Valer Rus, director Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov

Velica Panduru, scenograf

Vlad Massaci, regizor

Victor Rebengiuc, actor

Victoria Anghelescu, critic de artă, cotidianul.ro

Contacte pentru presă:

Gianina Cărbunariu telefon 0724654069 email gianina.carbunariu@gmail.com

Cristina Modreanu telefon 0722792308 email cmodreanu@yahoo.com

Ioana Tamaş telefon 0729906597 email ioana.cirstov@gmail.com

Dragoș Neamu telefon 0744630307 email dragos.eduard.neamu@gmail.com

Raluca Pop telefon 0744399767 email raluca.pop@m3culture.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.