Apelul de solidaritate cu Andrei Pleşu are grave greşeli gramaticale

Ceea ce ar fi trebuit să fie o banală polemică de presă s-a transformat într-un imens scandal. Andrei Pleşu a scris în „Adevărul” un text fulminant împotriva lui Mihai Gâdea de la Antena 3, iar acesta i-a răspuns teribil, citînd un text din cotidianul.ro. Imediat, peste 800 de intelectuali au semnat un „Apel de solidaritate cu Andrei Pleşu”, anunţînd chiar un miting în Piaţa Universităţii!

Dincolo de absurdul acestei situaţii, generată de faptul că Andrei Pleşu ar avea nevoie de o astfel de susţinere într-un „război” pe care chiar el îl pornise, am fost curioşi să citim textul „Apelului” publicat de revista „22”, fiind convinşi că ne vom afla în faţa unui articol istoric, din moment ce atîţia intelectuali au consimţit să-l semneze, deşi oricare dintre ei putea să scrie propria sa opinie.

Lectura „Apelului” ne-a creat un adevărat şoc întrucît acest text de cîteva rînduri conţine grave greşeli de gramatică, pe care le-ar fi sesizat şi un elev de clasa a V-a!

Dezacord între substantiv şi adjectiv

Chiar în primul paragraf, autorii fac un nepermis dezacord între substantiv şi adjectiv, scriind „aparţin unei moşteniri toxice pe care am fi dorit-o definitiv încheiată”, cu toate că, se ştie, forma corectă era „aparţin unei moşteniri toxice pe care am fi dorit-o definitiv încheiate”. Dar iată întreg pasajul din „Apel”:

Cititorii noştri ar putea crede că atîţia intelectuali nu ar fi putut greşi într-un mod atît de flagrant, motiv pentru care preluăm explicaţia doamnei profesoare Narcisa Forăscu din vol. „Dificultăţi gramaticale ale limbii române”, în care explică foarte clar cum se face acest acord între substantiv şi adjectiv:

Aşadar, nu este nici un dubiu: cei 800 de intelectuali au fost păcăliţi tocmai de faptul că adjectivul „nu urmează imediat după substantiv, ci la o oarecare distanţă”! Dar ceea ce ar lăsa repetent un elev de clasa a V-a este descalificant pentru oricare dintre cei 800 de scriitori, filosofi, regizori, actori, ingineri, contabili sau ziarişti care scriu acest „Apel” într-o publicaţie respectabilă, cum este revista „22”!

Virgulă între subiect şi predicat

Fiind vorba de o banală literă, am fi putut crede că ne aflăm în faţa unei des întîlnite greşeli de corectură (deşi au trecut multe zile de la apariţia textului şi, deci, ar fi putut fi corectată greşeala!), numai că, puţin mai jos, dăm peste o altă trăsnaie, mai mare: cei 800 de intelectuali pun virgula între subiect şi predicat! Lucru nepermis nici măcar unui elev din clasa pregătiroare! Iată şi acest pasaj:

Am dat unui copil acest text şi el a reuşit să depisteze imediat faptul că virgula subliniată de noi în textul „Apelului” nu avea ce să caute acolo, căci subiectul este „agresiunea”, iar predicatul este „constituie”. Să pui virgula între subiect şi predicat este semnul unui agramatism la care nu ne-am fi aşteptat de la un grup masiv de intelectuali!

Sigur, înţelegem cum s-a ajuns la enormitatea asta: pentru a evita cacofonia produsă de alăturarea „agresiunea mediatică constituie”, autorii au mai adăugat nişte cuvinte, aruncînd „la plesneală” o virgulă care nu avea ce să caute tocmai acolo: între subiect şi predicat! Dacă ştiau cum e cu virgula, ar fi putut să mai pună una după „Pleşu”, însă, probabil, s-au temut ca nu cumva maestrul să se simtă jignit de vecinătatea unui semn atît de banal!

„Abominaţiune” înseamnă şi „cultul idolilor”

Dar nu numai gramatica limbii române le joacă feste celor 800 de intelectuali, ci şi semantica ei! „Apelul de solidaritate” reclamă la CNA emisiunea de la Antena 3, îndemnînd Consiliul „să acţioneze conform legii împotriva acestor ABOMINAŢIUNI”.

De la un om de rînd ne-am fi aşteptat să cunoască doar primele sensuri ale cuvîntului „abominaţiune”, adică „oroare, ticăloşie, mîrşăvie, nelegiuire”, însă de la un astfel de conglomerat de intelectuali aveam pretenţia să ştie că acest cuvînt are şi înţelesul (e adevărat, rar) de „cult al idolilor”, aşa cum citim în DEX:

Mă întreb, ce naiba, tocmai într-un articol în care se vrea punerea pe un soclu intangibil a idolului lor, Andrei Pleşu, să nu ştie nimeni din ceata celor 800 că, prin acest Apel, tocmai s-a comis o ABOMINAŢIUNE?

Şi pentru o miză atît de mică – tămîierea, cei 800 de savanţi vor să organizeze duminică, în Piaţa Universităţii, chiar un miting de solidaritate cu Andrei Pleşu? Oare nu era mai bine că fiecare dintre cei 800 de intelectuali să-i fi dat un telefon domnului Pleşu şi să-i spună să nu se mai ia la trîntă cu ziariştii, ci să rămînă la dilemele sale nelămurite pentru a afla, în sfîrşit, cine a scris „L’archange empourpré”: Sohravardî sau Henry Corbin?

În aceste condiţii, mitingul de duminică s-ar putea transforma într-o adunare populară împotriva limbii române, ceea ce, pentru atîţia intelectuali, nu ar da deloc bine.

Mai ales că însuşi Andrei Pleşu îi scria lui Mihai Gâdea: „Nu de alta, dar (gazetăria) e o meserie care obligă, între altele, la o bună cunoaştere a limbii române”!

P.S. De remarcat că, în scrisorile către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Andrei Pleşu nu a comis nici o greşeală. Nici nu şi-ar fi putut permite, întrucît, pe vremea aceea, era supravegheat gramatical de „Maria”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.