”Diplomația este o continuare a războiului prin alte mijloace”, spunea fostul premier chinez Zhou Enlai. În aceste zile se pare că acest lucru este valabil pentru summit-urile europene.
UE a fost creată pentru a reduce din moștenirea toxică a războiului, pentru a permite Germaniei să ajute continentul, nu să-l domine. Însă după ultimul împrumut oferit Greciei în această vară, măsurile dure de austeritate impuse acestei țări au dus animozitatea dintre cele două state la un nivel fără precedent. Acum, când ranchiuna se revarsă peste granițe, mulți pun sub semnul întrebării viitorul politic și economic al UE, scrie Newsweek.
Potrivit termenilor acordului, Grecia va primi circa 86 de miliarde de euro. În schimb, coaliția care conduce țara, în frunte cu partidul de stânga Syriza, trebuie să implementeze noi măsuri de austeritate, să majoreze TVA-ul și să liberalizeze economia suprareglementată a Greciei. Țara trebuie să garanteze împrumutul cu active ale statului în valoare de 50 de miliarde de euro, plasate într-un fond de privatizare care va fi supervizat de instituțiile europene.
Parlamentul grec a aprobat acordul pe 16 iulie, iar reacțiile au fost puternice. Zoe Constantopoulou, președinta parlamentului și membră Syriza, a declarat că acordul va duce la un ”genocid social”. Chiar și politicienii moderați spun că termenii impuși vor spori teama, insecuritatea și resentimentele în Grecia. ”Va fi o monitorizare strictă a modului în care Grecia implementează noile măsuri, aproape un fel de poliție care va supraveghea economia”, spune fostul premier George Papandreou. ”Toate acestea au fost instituite pentru a oferi încredere contribuabilului german, dar vor crea și mai multă neîncredere pentru cetăţenii greci. Accesul Greciei pe piețe este acum și mai dificil şi unele venituri se duc pur și simplu doar către plata datoriilor. O parte din această povară trebuia anulată”.
Între timp, băncile europene care au împrumutat miliarde Greciei au scăpat de orice penalizare. ”Dacă ești dependent de droguri poți fi condamnat pentru viciul ăsta, dar şi dealerul de droguri este responsabil”, spune Denis MacShane, fost ministru britanic pentru Afaceri Europene și autor al volumului Brexit: How Britain Will Leave Europe. ”Grecia este un țap ispășitor, iar băncile din Franța și Germania împrumută fără scrupule”.
Rezultatul: relațiile postbelice dintre Grecia și Germania sunt la cel mai redus nivel, spun analiștii. Trauma împrumutului este intensificată de trauma războiului mondial, când Grecia a suferit de pe urma ocupaţiei naziste. Pe mulți observatori i-a surprins ușurința cu care ambele părți au căzut în plasa stereotipurilor, spunând că grecii sunt leneși, o națiune în care nu poți avea încredere, iar Germania este un Al Patrulea Reich condus de cancelarul Angela Merkel.
Grecii care consideră Germania astfel se gândesc la fostul ministru nazist al Economiei, Walter Funk, unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai regimului lui Hitler. Funk a venit cu ideea unei uniuni monetare europene dominate de Germania. Era în 1940. A recunoscut că uniunea ar fi complexă, din cauza nivelului de trai diferit din țările membre. Însă Funk, ca şi mulți dintre actualii politicieni europeni, era un optimist.
După cum arată criza din Grecia, credința lui Funk și a arhitecților euro a fost eronată. O uniune monetară formată din state disparate fără un buget central și o politică fiscală a fost întotdeauna sortită eșecului. ”Grecia este canarul din mină. Dacă el moare, asta ne arată nu că e o problemă cu canarul, ci cu mina. Grecia este canarul, iar zona euro este mina”, spune Peter Doyle, fost șef de departament în FMI.
Împovărată de datorii, corupție și birocrație, economia Greciei va fi extrem de greu de repus pe picioare. Și mai greu de reparat vor fi erorile de percepție ale cetățenilor greci și germani. ”Incapacitatea ambelor părţi de a începe măcar să înțeleagă perspectiva celuilalt a produs daune majore relațiilor”, spune Ian Bremmer, președinte al Eurasia Group. ”Nu încearcă cu adevărat să coopereze pentru că sunt multe inamiciții personale”.
Mai rău, după acordul din iulie mulți observatori au început să pună sub semnul întrebării modul în care se iau deciziile în interiorul UE. Un diplomat francez care cunoaște tehnica negocierilor de la Bruxelles a declarat pentru Newsweek că Germania a fost vioara întâi la summitul din iulie. ”Știam că odată ce Germania a fost de acord nu mai era nevoie decât de 20 de minute pentru a-i convinge pe ceilalți. Atât timp cât Germania era OK, ceilalți care adoptaseră o linie dură erau și ei de acord”.
Însă victoria Germaniei la Bruxelles implică mari costuri. ”Este o provocare la adresa solidarității europene, care a făcut ca alte state membre să se întrebe care este cu adevărat rolul Germaniei”, spune Julian Rappold, membru al Consiliului German pentru Relaţii Internaționale. Papandreou este de acord cu această afirmație. ”Lucrul ăsta va crea și mai multe tensiuni”, spune el.
Acum sunt 19 state care au o monedă comună. Însă fără un buget comun și fără o politică fiscală comună, zona euro va fi amenințată de discrepanțele economice dintre țările membre, consideră o serie de analiști. Venitul mediu pe cap de familie în Germania este de 28.500 de euro pe an, iar în Grecia este de 16.960 de euro. Prin supunerea Greciei la măsuri de supraveghere și austeritate, tehnocrații au început să sufoce încetul cu încetul moneda unică, dacă nu chiar UE în ansamblu, spun analiștii. ”Tot ce au făcut germanii înainte de summit, modul în care și-au conceput solicitările și lobby-ul lor, a fost făcut cu scopul de a încuraja Grecia să părăsească euro”, spune Doyle. ”Este revoltător. Acest acord… este redactat în aşa fel încât să nu funcționeze”.
Măsurile impuse Greciei au dus deja la o intensificare a mișcării anti-UE din Marea Britanie. Premierul David a promis un referendum privind apartenența la UE la finalul lui 2017. Cameron va milita pentru rămânerea în Uniune, însă cei mai mulți britanici spun că ţara trebuie să decidă care va fi poziția în relația cu Europa. Asta va stabili referendumul.
Indiferent ce se va întâmpla în Marea Britanie, liderii europeni au o mare dilemă. Daca euro va supraviețui, criza zonei euro a demonstrat că politica, fiscalitatea și economia trebuie să creeze un tot, ceea ce implică modificări profunde ale tratatelor UE. Însă loviturile date Greciei de către Germania fac ca apetența pentru relații mai apropiate este redusă. Așa cum spune Bremmer: ”Europa a devenit o instituție fără suflet, un mecanism de aplicare a măsurilor eficiente mai degrabă decât o uniune sau o aspirație comună”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.