Arhitecţii şi Terenul comun

Anul acesta se desfăşoară, la Arsenal şi în Giardini, între 29 august şi 25 noiembrie, “Bienala de Arhitectură” de la Veneţia, care va prezenta mari proiecte ale unor reputaţi arhitecţi din întreaga lume.

41 de ţări participă, la acestă a 13-a ediţie, cu cele mai bune proiecte ale lor, fiecare sperând să cucerească “Leul de Aur”. Pentru prima dată sunt prezente în expoziţie Kosovo, Kuweit, Peru şi Turcia.

Direcţia generală a acestei ediţii i-a fost încredinţată arhitectului britanic David Chipperfield, cunoscut, printre altele, pentru “Figge Art Museum”, din Davenport, şi “Central Public Library” din Des Moines, profesor de arhitectură în multe universităţi din Europa şi Statele Unite.

Tema Bienalei este “Common Ground”, mari ansambluri, vizând, după cum a anunţat Preşedintele manifestării, Paolo Baratta, o focalizare asupra relaţiilor care leagă marile arhitecturi şi generaţiile tinere.

Juriul Internaţional este compus din arhitectul, teoreticianul, urbanistul, designerul industrial olandez Wiel Arets, profesor la “Berlin University of the Arts”, Kristin Feireiss, jurnalist, curator, director al “Institutului Olandez de Arhitectură”, din 1996 până în 2001, fondator al “Architecture Forum Aedes”, din Berlin, arhitectul american Robert A.M. Stern, decan al Şcolii de Arhitectură de la “Yale University”, Benedetta Tagliabue, co-fondator împreună cu Eric Miralles al “Miralles Tagliabue EMBT” şi Alan Yentob din Marea Britanie,director de creaţie la BBC şi “Honorary Fellow” al “Royal Institute of British Architects”.

Juriul va acorda “Leul de Aur pentru cea mai bună participare”, “Leul de Aur pentru cel mai bun proiect” din Expoziţia Internaţională “Common Ground”, “Leul de Argint” pentru cel mai promiţător tânăr arhitect din expoziţie. Ceremonia înmânării premiilor va avea loc în timpul deschiderii oficiale a expoziţiei, în 29 august, la Giardini.

Un “Leu de Aur” pentru întreaga activitate va fi decernat de către board-ul Bienalei, prezidat de Paolo Baratta, arhitectului Álvaro Siza Vieira.

“Este greu să te gândeşti la un alt arhitect contemporan care a avut o prezenţă atât de consistentă în profesie ca Álvaro Siza… un arhitect care trăieşte şi lucrează la marginea extremă a Europei de la Ocanul Atlantic…” apreciază David Chipperfield.

Născut în 1933, la Matosinhos, lângă Porto, Alvaro Siza Vieira este autorul unor proiecte, cum ar fi Ceainăria şi restaurantul “Boa Nova”, “Şcoala Superioară” din Setúbal, noua “Facultate de Arhitectură” din Porto, “Biblioteca Universităţii Aveiro”, “Muzeul de Artă Modernă” din Porto, “Biserica şi Centrul Parohial” din Marco de Canavezes, “Pavilionul Portugaliei” la Expo 98 şi la Hanovra 2000, acesta din urmă împreună cu Souto de Moura, locuinţe şi un complex de birouri la Lisabona… În Spania a proiectat Centrul Meteorologic din “Villa Olimpica” din Barcelona, “Muzeul de Artă Contempornă” din Galicia, “Facultatea de Ştiinţe Informatice” din Santiago de Compostela, Rectoratul Universităţii Alicante, complexul de locuinţe şi centrul comercial din Granada. Activitatea lui s-a desfăşurat şi în Brazilia, Argentina, Capul Verde. I se datorează, de asemenea, “Muzeul de Artă Modernă” din Napoli, Pavilionul “Anyang” şi Muzeul “Mimesis” din Coreea de Sud. La toate acestea se adaugă cursurile şi conferinţele susţinute în Portugalia, Spania, Italia, Germania, Franţa, Norvegia, Olanda, Elveţia, Austria, Anglia, Columbia, Argentina, Brazilia, Japonia, Canada, Statele Unite, România, Grecia, Coreea de Sud, Suedia. A câştigat concursurile internaţionale pentru “Schlesisches Tor”, Berlin, pentru recuperarea “Campo di Marte” din Venice(1985), pentru renovarea Cazinoului şi Cafenelei “Winkler” din Salzburg, Muzeul “Getty” din Malibu, Sala “Pietà Rondanini” de la Castelul Sforza din Milano…

Ceainaria Boa Nova

Fez House din Lisabona, creatie Alvaro Siza Vieira

Tema ‘Common Ground’ a acestei ediţii a Bienalei urmăreşte nu numai comunicarea ideilor privind spaţiile publice, dar şi baza istorică, experienţa imaginea şi limbajul proiectelor propuse. Ea este menită să provoace specialiştii la refecţii asupra aspiraţiilor colective şi ideilor societăţii contemporane, asupra naturii arhitecturii în procesul social şi al potenţialului ei în dezvoltarea comună a societăţii.

“Ne dorim construcţii care să sugereze într-un oraş ideea de colectivitate: mari instituţii, un centru, pieţe, teatre. Oraşele noastre pot fi interpretate ca forma fizică a unei lupte dinamice între individual şi colectiv. Viziunile radicale propuse şi realizate de mişcarea modernă n-au înlocuit niciodată imaginile convenţionale prin care ne reprezentăm de obicei ideea despre public şi privat: strada, scuarul, arcada, bulevardul”, explică organizatorii.

Ideea de “common ground” se referă la relaţia între comandă, între motivaţiile comerciale ale dezvoltării şi dorinţa continuă de a crea un mediu înconjurător la scară umană.

În momente dificile pentru Europa şi pentru unitatea ei, anul acesta Bienala de Arhitectură de la Veneţia are un pavilion dedicat Uniunii Europene. El a fost încredinţat arhitectei Winy Mass de la studioul MVRDV şi asociaţiei The Why Factory.

În “Spazio Punch”de la Giudecca va fi deschisă, din 26 august, “Porous City”, o expoziţie cu 676 turnuri din lego, la scara 1:1000, care lansează Programul UE intitulat “City”, susţinut de Forumul European pentru Politici Arhitectonice, care subliniază importanţa locului arhitecturii în favorizarea expresiei culturale europene. Forumul îşi propune să evidenţieze urgenţa de a face din arhitectură, din designul urban şi din creativitate parte fondatoare a politicilor Uniunii Europene.

Ion Mincu la “Giardini della Biennale”

Două proiecte vor reprezenta România anul acesta la Bienala de la Veneţia. Ele au fost selectate din 57 de propuneri, în urma unui concurs special, desfăşurat în această primăvară, la Bucureşti.

Primul este “Play Mincu: Timbrul de arhitectură”, al arhitecţilor Emil Ivănescu, Laura Iosub, Irina Bogdan, Paul Popescu şi Ana Constantinescu, care are drept motto “ Orice gest arhitectural reprezină un act cultural atât al arhitectului, cât şi al comanditarului său. De aceea, arhitectura responsabilizează. Este cea mai bună imagine a stării unei societăţi la un moment dat”.

Ion Mincu, Timbrul de arhitectura, proiectul ce va fi instalat in Pavilionul Romaniei la Bienala

El va fi găzduit în Pavilionul României din. “Un spaţiu dinamic care încurajează mişcarea individuală şi colectivă, precum şi descoperirea unor imagini întreţesute ale arhitecturii româneşti, proiectate aleator. Centenarul Ion Mincu devine un mijloc de comunicare şi de schimb informaţional pe mai multe nivele, accentuat de prezenţa simbolică a timbrului, ca artefact cultural şi funcţional specific românesc, o amintire pe care o poţi lua cu tine după încheierea vizitei. Un loc al acţiunilor şi interacţiunilor umane în care curiozitatea face ca spaţiul să devină un forum de dezbatere şi dialog intellectual”, explică autorii proiectului.

Pornind de la celebrarea în 2012 a “Centenarului Ion Mincu”, creatorul stilului neoromânesc şi unul dintre fondatoriii Şcolii româneşti de arhitectură, în Pavilinul românesc vor fi prezentate nu numai principalele construcţii ale lui Mincu, dar şi opere ale unor creatori din generaţiile care i-au urmat.

“Seria de timbre, ar înfăţişa efortul continuu al unei profesii de-a lungul timpului de a evolua şi de a se menţine, în ciuda unui context care îi este de multe ori potrivnic. Elementul, terenul lor comun, este o permeabilitate culturală specifică fiecărui moment istoric precum şi a contextului politic, social şi economic al vremurilor”.

Pe lângă seria de timbre cu arhitecţi români, vor fi expuse şi timbre cu texte-citate de arhitectură, semnate nu numai de arhitecţi, dar şi de actori, muzicieni, poeţi.

Expoziția înfăţişează o instalaţie de ştanţat, cu ştampile pentru timbru sec specific notarilor şi actelor birocratice, de stat. Vizitatorii Pavilionului României primesc gratuit, la intrare, o hârtie pe care o pot ştanţa cu citate ale unor arhitecţi sau cu timbre reprezentând lucrările lui Ion Mincu şi ale urmaşilor lui. În momentul când cineva apasă presa, un semnal electric declanşează proiectarea pe perete a imaginii color a citatului sau a lucrării ştanţate.

Cel de al doilea proiect, intitulat “Head Up”, este realizat de Silviu Aldea, Marius Moga, Sisak Camelia şi Sisak Tamás şi va fi expus la Noua Galerie a IRCCU Veneţia.

Head Up, unul dintre proiectele romanesti de la Bienala

“Pentru noi, sintagma «ground» este invocată în proiect tocmai prin absenţa ei. Oferim un spaţiu care nu este situat în sau pe «teren», ci într-un alt tărâm, al dorinţei şi al posibilităţilor nelimitate. Acest tărâm deschide căi de acces către o realitate alternativă şi, în acelaşi timp, curativă a României de azi, printr-o serie de utopii soft. Deşi aceste utopii sunt înrădăcinate în teritoriul concret românesc, ele transgresează limitele naţionale şi se constituie într-un „loc comun” prin nevoia de a oferi soluţii la probleme universale stringente – ecologice, societale, tehnologice, spaţiale sau de urbanizare. Proiectul creează o antecameră a visului, un cadru în care li se va găsi locul mai multor proiecte autohtone ce ilustrează, fiecare în felul lui, posibilitatea unei realităţi îmbunătăţite”, scriu autorii în prezentarea proiectului.

Expoziţia ese compusă din studii ale unor arhitecţi din România, preocupaţi de găsirea unor soluţii la problemele mediului urban românesc, clasate pe teme ca înverzirea cartierelor de locuit comuniste, descoperirea agriculturii urbane, megasatul, vindecarea periferiei…

Ea va avea două părţi, separate de planul unei oglinzi orizontale. “Vizitatorul păşeşte într-un spaţiu cu limite vagi, amplu iluminat, care creează senzaţia de plutire şi imponderabilitate. Un strat de nori la nivelul pardoselii, format din fum realizat cu gheaţă carbonică, conferă iluzia desprinderii totale de concret. Oglinda amplifică senzaţia. Privind în sus, vizitatorul se vede păşind pe nori. Toată expoziţia este plasată pe tavan, inversând astfel planurile obişnuite”.

Pentru pereţi se va folosi un fototapet imprimat cu nori. Iluminatul va fi natural, completat cu iluminat artificial. Se vor monta perimetral aproape de nivelul pardoselii tuburi fluorescente sau cordoane luminoase, a căror lumină va fi dispersată de aburi şi va accentua senzaţia de plutire.

Expoziţii, întâlniri, idei, proiecte

Bienala de la Veneţia propune şi un umăr semnificativ de evenimente colaterale, expoziţii, “Arhipeleagul Cinema”, de Ole Scheeren, ce va avea loc la Arsenale în 27 şi 28 august, în care va fi proiectat în premieră mondială filmul “Against All Rules”, al cineastului Horst Brandenburg, ce prezintă o analiză a operei şi filosofiei arhitectului Ole Scheeren.

Interesantă se anunţă şi “Aria Taiwan”, deschisă din 26 august în 25 noiembrie, axată pe reacţiile arhitecţilor la contextul tropical al regiunii, dar şi retrospectiva “Bertil Vallien – Nine Rooms” de la Palazzo Cavalli Franchetto, ce îşi propune să urmărească interacţiunea dintre designul interior şi spaţiul arhitectural.

“Palatul Lumière” al lui Pierre Cardin este o clădire originală, o sculptură locuibilă, plasată în Portul Marghera, din 29 august până în 25 noiembrie.

“Muzeul de Artă Modernă” din Louisiana prezintă, între 27 august şi 25 noiembrie, o instalaţie la Fundaţia Giorgio Cini, iar la Palatul Trevisa degli Ulivi, va fi găzduit “Salonul Elveţian” în care se vor derula întâlniri şi discuţii despre arhitectura contemporană.

Să mai amintim expoziţia rusească “The Way of Enthusiasts” şi “Alvaro Siza. Viagem sem programma”, o explorare a creaţiei şi ideilor despre rolul arhitecturii ale premiatului cu “Leul de Aur” pentru întreaga creaţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.