×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 2 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Luni, 29 mai 2017, 18:09
EUR (€)
+0.0064 ↗
4.5637 RON
USD ($)
+0.0181 ↗
4.0822 RON
• • •
Arhitectura ca o naraţiune în viziunea celebrei Zaha Hadid
Centrul Rosenthal de artă contemporană din SUA
Centrul Rosenthal de artă contemporană din SUA

Relativ recent s-a stins din viaţă celebra arhitectă britanică de origine irakiană Zaha Hadid, prima femeie distinsă în 2004 cu Premiul Pritzker, echivalentul Nobel pentru arhitectură. A fost mult timp considerată cea mai importantă femeie-arhitect a zilelor noastre. A fost, în opinia multor arhitecţi, un geniu vizionar, care a învins limitele construibilului şi a dat funcţionalitate unor forme inovatoare, pe cât de apreciate vizual, pe atât de dificil de realizat.

Născută la Bagdad în 1950, fiică a unui bogat om de afaceri, a studiat matematicile la Universitatea Americană din Beirut înainte de a urma cursurile efervescentei Architectural Association din Londra, pe care le-a absolvit în 1977.

Arhitecta Zaha Hadid în faţa Serpentine Sackler Gallery din Londra

Doi ani mai târziu, îşi deschidea propriul cabinet la Londra. Din Statele Unite în China, numeroasele sale creaţii au marcat arhitectura din întreaga lume. Foarte controversată, mai ales la începuturile sale, cu un temperament vulcanic, această femeie cu statut de popstar, cu fizic de felină şi voce gravă şi caldă, a fost, de asemenea, prima femeie-arhitect distinsă cu prestigioasa Medalie de Aur pentru Arhitectură, conferită de Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici (RIBA), în 2015, după Jean Nouvel, Frank Gehry sau Oscar Niemeyer.

“Zaha Hadid este o forţă formidabilă şi influentă la nivel mondial în materie de arhitectură”, sublinia atunci Jane Duncan, Preşedinta RIBA, caracterizându-i creaţia ca “extrem de experimentală, riguroasă şi exigentă”.

Pavilionul de expoziţii Chanel Mobile Art din Hong Kong

Redutabilă femeie de afaceri, arhitecta a condus o agenţie cu 450 de angajaţi şi a construit în 55 de ţări.

În 1972, şi-a ales ca profesor şi maestru pe Rem Koolhaas, care, în 1977, o numea “o planetă cu orbită inimitabilă”, iar mai târziu avea să spună despre opera ei: “Ceea ce este unic în creaţia ei este combinarea unei energii enorme cu o infinită delicateţe”.

Pârtia de schi Bergisel, de la Innsbruck

Primele ei cercetări ştiinţifice s-au materializat în superbe picturi de format mare, inspirate de mişcarea suprematistă rusă, cum au fost, de exemplu, cele trimise la concursul pentru Peak Club din Hong Kong din 1983, pe care nu l-a câştigat. Această primă perioadă a dat naştere unor proiecte în beton de o mare expresivitate plastică. A urmat apoi perioada biomorfă, amintind de cochilii sau de dunele ondulate de care fusese fascinată în timpul vacanţelor din copilărie. Este epoca impunerii curbelor fluide şi uneori laborioase cu ajutorul unor structuri costisitoare, adesea finanţate de noile bogăţii asiatice, seduse de personajul Hadid.

Centrul Cultural Heydar-Aliyev din Baku

Zaha Hadid, ale cărei volume au suscitat nelinişte şi chiar oroare până la sfârşitul secolului al XX-lea, şi-a impus viziunea arhitecturală aproape peste tot în lume, chiar şi în Anglia, cea de a doua patrie a sa, care a acceptat-o destul de târziu, după Basel, Strasbourg, Beijing, Seul, Taiwan, Napoli, Milano, Barcelona, Rabat Montpellier sau Marsilia.

După încercări decorative la Londra şi Sapporo, Zaha Hadid a construit, în 1994, Cazarma Pompierilor Uzinei de mobilă Vitra din Weil am Rhein, în Germania. Spectaculos, edificiul comandat de Rolf Fehlbaum, director al Vitra şi mare colecţionar de arhitectură, le dădea ameţeală pompierilor şi a fost apoi convertit în showroom de mobile şi în birouri.

Galaxy Soho din Beijing, inaugurat în 2012

La Strasbourg, în2001, aproiectat staţia terminus a tamvaiului din Hoenheim, care, de asemenea, a neliniştit locuitorii zonei.

Vocabularul plastic al arhitectei a intrat treptat în rândul imaginilor tolerate, apoi acceptate şi în final iubite, ca şi cele ale lui Frank Gehry, alt premiat Pritzker, şi ale tuturor arhitecţilor “formalişti”.

Dongdaemun Design Plaza din Seul

După primirea Premiului Pritzker, comenzile au atins o curbă exponenţială. Ca şi marile nume ale modei sau cinema-ului, Zaha Hadid a fost tratată ca un star. Era numită şi “Diva”, ceea ce o exaspera. Fanii ştiau acest lucru şi într-o zi au întâmpinat-o cu T-shirts pe care scria: “M-aţi mai trata de diva dacă aş fi bărbat?”.

Această mare arhitectă deconstructivistă, care s-a opus raţionalităţii liniilor drepte ale arhitecturii moderniste, a lăsat în urma ei proiecte arhitecturale grandioase, mărturii ale preferinţei sale pentru întretăierile de linii curbe şi de planuri suprapuse, ce dau o complexitate şi, în acelaşi timp, un caracter aerian construcţiilor sale.

MAXXi din Roma

Să amintim Centrul de Artă Contemporană din Cincinnati, Ohio, numit şi Centrul Rosenthal, care aduce un omagiu importanţilor mecena Lois şi Richard Rosenthal. Realizat în2003, a fost primul proiect de acest gen, Zaha Hadid devenind prima femeie-arhitect care a creat un muzeu în Statele Unite.

În 2004, Zaha Hadid semna Muzeul Guggenheim din Vilnius, construcţie futuristă de 13.000 de metri pătraţi, care pluteşte deasupra solului, cu faţada ei argintată şi cu linii curbe. Arhitecta a câştiat comanda acestui edificiu în faţa italianului Massimiliano Fuksas şi a americanului Daniel Libeskind.

Muzeul Guggenheim din Vilnius

După o idee a lui Karl Lagerfeld, ea a imaginat şi un muzeu demontabil, în formă de farfurie, intitulat Mobile Art, dezvăluit în 2007 la Bienala de la Veneţia. Spaţiile interioare sunt în întregime curbe amintind de o construcţie organică. În 2011, acesta a fost donat Institutului Lumii Arabe din Paris.

În contextul Expo 2008, a realizat Podul pavilion de la Saragossa, în Spania, un pod din oţel, lung de 260 de metri şi cu lăţimea variind între 8 şi 30 de metri. Inspirat în aparenţă din solzii unui rechin, el generează un microclimat în interior.

Muzeul Transporturilor din Glasgow, distins cu Premiul Muzeul European al Anului în 2011

În 2010, construia Turnul CMA-CGM al proiectului Euroméditerranée din Marsilia, care adăposteşte sediul social al Companiei de transport maritim CMA-CGM. Este unul dintre cele mai înalte din oraş şi a fost considerat noul far al cetăţii foceene, un impresionant “coş de pachebot”, înalt de 145 de metri.

Ea a impus construcţii cu forme elansate şi îndrăzneţe, cum ar fi Centrul Acvatic Olimpic din Londra (2011) sau Muzeul MAXXI, inaugurat în 2010 la Roma, edificiu conceput ca o sculptură. Traversat de linii spectaculoase în diagonală, asemănătoare arterelor, Muzeul are unele spaţii rafinate, pereţi curbi şi podele înclinate, e drept nu întotdeauna adaptate expunerii de opere de artă.

Opera din Canton, în sudul Chinei

Centrul Cultural Heydar-Aliyev din Baku, în Azerbaidjan, din 2012, cuprinde un Centru pentru Congrese, un muzeu, o bibliotecă şi un parc cu o suprafaţă de9 hectare. S-a spus despre el că “Nu este numai un Centru Cultural, ci un mod de a-ţi afirma locul în lume”.

În 2014, s-a inaugurat Dongdaemun Design Plaza din Seul, un compelx gigantic, multifuncţional, adăpostind săli de expoziţii, amfiteatre, magazine... Construit pe un fost teren de baseball oferă şi el un aspect neofuturist, cu formele sale curbe şi alungite, caracteristice creaţiilor arhitectei.

Piscina Olimpică de la Londra, în 2012

Să amintim şi alte minuni ale arhitectei Zaha Hadid: Opera din Guangzhou, Academia Evelyn Grace din Londra, Muzeul Transporturilor din Glasgow, Trambulina de sărituri cu schiurile din Innsbruck, Jockey Club Innovation Tower, Turnul Inovaţiei de la Universitatea Politehnică din Hong Kong, Galaxy Soho din Beijing, cu cele 330.000 de metri pătraţi de birouri şi magazine, Podul Sheikh Zayed din Abou Dhabi…

Podul Pavillon din Saragossa

Autoare a Piscinei Olimpice de la Londra în 2012, Zaha Hadid ar fi trebuit să supervizeze construcţia Stadionului Olimpic pentru Jocurile de la Tokyo din 2020, dar proiectul ei, considerat prea costisitor, a fost abandonat.

În 35 de ani de carieră, Zaha Hadid a atins statutul de invidiat de “arhitect star”, capabil de toate excesele şi acoperit de onoruri pe toate continentele.

Turnul CMA-CGM din cartierul Euromediteranee din Franţa

Zaha Hadid a aparţinut unui moment special al arhitecturii care a permis construcţiei, cel puţin în aparenţă, să se elibereze de tirania greutăţii şi a unghiului drept. Informatica, dar şi noile materiale au făcut posibile proiecte şi forme ce ar fi fost considerate altădată o insultă adusă raţiunii. Formele pe care le-a imaginat arhitecta anglo-irakiană au putut să devină din vis realitate, graţie lucrărilor unor ingineri ca Cédric Price (1934 – 2003), pe care l-a întâlnit la începutul carierei sale, sau a celor de la agenţia Arup.

“În 1955, după Poemul unghiului drept, suită de litografii publicată de Le Corbusier, iată că venise, cu Zaha Hadid şi alţi câţiva arhitecţi, timpul poeţilor spaţiului curb, în linie dreaptă, la urma urmei, a teoriilor lui Einstein”, aprecia Frédéric Edelmann în substanţialul articol dedicat arhitectei la dispariţia ei.

Stadionul Olimpic pentru Olimpiada de la Tokyo din 2020, la care s-a renunţat

Iar scriitorul şi cunoscutul reporter Philippe Tretiak nota: “Ea a revoluţionat reprezentarea arhitecturală şi această disciplină, ridicând edificii care păreau imposibil de construit”.

Paralel cu cariera de arhitect, Zaha Hadid a predat în prestigioase institute internaţionale de învăţământ, cum ar fi Architectural Association, Şcoala Superioară de Design a Universităţii Harvard, Şcoala de Arhitectură din Chicago sau Universitatea de Arte Aplicate din Viena.

Actor important al dezvoltării noilor tehnologii în arhitectură, Zaha Hadid a fost, inclusiv prin discursurile sale, unul dintre marii artişti ai generaţiei ei.

Magdalena Popa BulucPublicat Luni, 25 aprilie 2016
10251
 | 11
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Antoniu Poienaru
-3
Concursul pentru Peak Club din Hong Kong din 1983 a fost castigat, madame, si a fost un mare succes. Baska, a si lansat-o acest concurs. Proiectul nu s-a mai facut la final dar castigarea concursului a fost rampa de lansare. Asa e cand te bulucesti pe subiecte necunoscute!
Publicat Marţi, 26 aprilie 2016
+Răspunde
Recomandate
Geoană îl desființează pe Robert Turcescu
Publicat acum 6 ore şi 6 minute
Statul român, sub controlul clujenilor
Publicat acum 5 ore şi 47 minute
Lacrimi la ultimul meci al lui Totti
Publicat acum 19 ore şi 19 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Subiectele zilei
8 articole/ Actualizat Miercuri, 10 mai 2017
alarm off
Cronica din Berceni
8 articole/ Actualizat Duminică, 21 mai 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
20 articole/ Actualizat Duminică, 28 mai 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
121 articole/ Actualizat Joi, 25 mai 2017
Simona Popescu

De ce acum s-a relansat pocnitoarea SIPA? E simplu. Un sistem criminal a început să fie demascat atât de către justiţie, cât şi de către cei care i-au fost profitori şi acum fug de răspunderea penală.

Simona PopescuPublicat acum 23 ore şi 5 minute