Armata, un jucător prost pe piața imobiliară

Imediat după aderarea României la NATO, programul de restructurare a armatei a impus desființarea mai multor unități militare. Odată cu acestea, au fost închise și numeroase cazărmi care au fost lăsate de izbeliște și au căzut pradă hoților. Ulterior, unele din fostele terenuri au intrat în „circuitul imobiliar“. Iar de curând, unul dintre miniștrii justiției au propus ca anumite cazărmi să fie transformate în pușcării.

Declanșat în anul 1997, procesul de restructurare a Armatei Române a dus la scăderea numărului de militari la circa 90.000 de militari profesioniști. O primă consecință a acestei noi situații strategice a fost dispariția unei bune părți a cazărmilor operative. Situația acelor „obiective militare“ a fost abordată în anul 2007, când 160 de unități desființate, plus terenurile din jurul lor, au fost trecute din administrarea MApN în cea a Direcției „Domenii și Infrastructuri“ a Armatei. Un an mai târziu, Teodor Meleșcanu, pe atunci ministru al Apărării, a anunțat că MApN va ceda autorităților locale, gratuit, atât fostele cazărmi, cât și terenurile aferente. Decizia acestei cedări a fost pusă în practică în doi „pași“ legislativi. Primul a constat în trecerea spațiilor dezafectate ale MApN din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, de unde puteau fi mult mai ușor înstrăinate. De fapt, asta nu era o noutate: exact aceasta a fost „procedura legală“ în baza căreia a fost devalizată cea mai mare parte a fostelor întreprinderi din vremea regimului comunist. Inițial, scopul acestei schimbări de regim juridic al averii deținute de Armată a fost prezentat ca fiind unul umanitar: fostele cazărmi ar fi urmat să fie „reciclate“ și transformate în școli, grădinițe, cămine studențești, ba chiar și locuințe sociale. Praful s-a ales de acele promisiuni. Atunci, analiștii imobiliari au calculat că terenurile fostelor cazărmi, care totalizau câteva mii de hectare, plus câteva zeci de mii de metri pătrați de suprafață construită, ar fi valorat circa o sută de miliarde de euro.

Avalanșă de HG-uri

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, elaborat la sfârșitul anului 2014, „în perioada 2004 – 2013 au fost transferate din administrarea MApN în cea a altor instituţii publice sau autorităţi ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza unor HG-uri emise special pentru asta, 449 imobile aparţinând domeniului public al statului, a căror suprafaţă totală este de 19.526,76 ha şi 1.383.213,01 mp de construcţii“. Raportul Curții de Conturi detaliază: „Dintre acestea, se remarcă situaţia imobilelor care au fost transferate în perioada 2010-2012, în baza prevederilor a 24 de Hotărâri de Guvern, în administrarea autorităţilor publice locale, în scopul realizării de locuinţe prin programe derulate de ANL, din care, ulterior finalizării proiectelor de investiţii, o parte să fie predate MApN. Conform HG menţionate a fost transferată suprafaţa totală de 554,2374 ha teren şi o suprafaţă construită desfăşurată de 256.785,98 mp, MApN urmând să primească un număr de 9.338 locuinţe în diverse garnizoane cu cereri de locuinţe“.

Rămase la voia întâmplării

Tot raportul Curții de Conturi menționează: „O parte din cazărmile dezafectate au fost preluate la nivelul Direcției «Domenii și Infrastructuri». S-a preconizat că D.D.I. va stabili un program judicios de conservare a acestor cazărmi şi va asigura premisele valorificării acestora în formele permise de cadrul legal în vigoare. Nu s-au asigurat condiţii suficiente pentru întreţinerea şi paza unităţilor“. Adevărul este că, în asemenea condiții, fostele obiective militare au fost lăsate de izbeliște. Între 2008 și 2013 s-au cheltuit numai 78.000 de lei, care au ajuns doar pentru efectuarea unor lucrări minime și pentru conservarea „corpurilor de gardă“. În aceeași perioadă, pentru plata iluminatului exterior şi cel necesar pazei s-au alocat 1,57 milioane de lei, iar pentru asigurarea supravegherii propriu-zise s-au cheltuit, în total, 1,87 milioane lei. La o primă vedere, acestea par a fi niște sume importante. Dar nu este nici pe departe așa. Față de nevoile reale, aceste sume sunt, de fapt, minimale. În ceea ce privește paza, în 62 de cazărmi s-a realizat cu personal propriu sau prin externalizare, iar pentru 68 de unități (poligoane şi terenuri) din cauza lipsei personalului de pază s-a recurs la „vizualizarea bilunară“. În aceste condiții, sediile fostelor unități militare au fost vandalizate, iar multe dintre ele au ajuns pradă hoților. Raportul Curții de Conturi trage o concluzie dramatică: „Din anul 2007, an în care s-a demarat procesul de trecere a cazărmilor dezafectate în administrarea D.D.I. nu s-a reuşit elaborarea unei strategii în domeniul valorificării cazărmilor dezafectate care să conţină obiectivele, principiile, căile de acţiune şi etapele valorificării cazărmilor excedentare nevoilor armatei, fiind identificate doar unele acţiuni/demersuri, necorelate între ele sau în timp, în vederea valorificării, efectuate de către D.D.I. sau de conducerea ministerului“.

Girocul, de la Revoluție la imobiliare

În urmă cu peste 27 de ani, Unitatea Militară de la Giroc a jucat un rol în revoluția de la Timișoara. În 2008, printr-o Hotărâre de Guvern s-a decis trecerea cazărmii în domeniul public al comunei Giroc. Inițial, autoritățile locale au planificat ca pe terenurile restituite să fie amenajate un centru școlar cu grădiniță cu program prelungit, o grădiniță cu program normal, o școală generală, un liceu, ba chiar și o facultate, pentru persoanele care, deși aflate în dificultate materială, doresc să obțină o diplomă de studii superioare. Dar, până la urmă, acele planuri au rămas doar pe hârtie. Cu ceva timp în urmă, primarul din Giroc a declarat: „Aici putem să scriem un roman. Eu, practic, nu mai știu ce să fac. Acțiuni în instanță, scrisori fiecărui ministru care a ajuns pe postul acesta, unii dintre ei nici nu au răspuns, mă rog, prin ultima hârtie pe care am primit-o, mi se spune că această unitate militară trebuie să funcționeze, cele 30 de hectare sunt în rezerva Ministerului Apărării, celelalte dezafectate să nu fie treaba mea, până la urmă, asta este“. Astfel că „persoanele care deși aflate în dificultate materială doresc să obțină o diplomă de studii superioare“ mai au mult de așteptat până să-și vadă visul cu ochii.

Alexeni, proiecte multe pentru o ruină

Aflat în județul Ialomița, la circa 60 de kilometri de București, aerodromul Alexeni a fost cândva un regiment de elită al aviației militare românești. Înființat în 1951, a fost inițial sediul Diviziei 66 aviație. Ulterior, în anul 1960, unitatea și-a schimbat numele în Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament. Începând cu toamna anului 1965, acolo a funcționat Regimentul 94 Elicoptere. În același timp, Alexeni a devenit aerodrom militar de rezervă pentru Otopeni. În 2001, prin ordin al Statului-Major al Aviației, atât regimentul de elicoptere Alexeni, cât și Baza tehnică aferentă au fost desființate. Apoi, în 2002, aerodromul a fost dezafectat, iar sediul acestuia a fost transferat în administrarea Direcției Generale a Penitenciarelor, urmând să devină închisoare de tranzit. Dar fostul aeroport militar nu a ajuns nici măcar asta. Printr-o altă HG, emisă în anul 2004, o parte a clădirilor au fost transferate din administrarea Direcției Penitenciarelor în domeniul public al comunei Alexeni. Iar de acolo, s-a ales praful. În 2014, a existat un proiect care prevedea înlocuirea Aeroportului Băneasa cu un aeroport nou, construit la Alexeni. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a comandat firmei Certrans Level SRL un „Studiu de oportunitate necesar pentru dezvoltarea proiectului de dezvoltare regională Alexeni“. Dar, ca de obicei, după cheltuirea banilor, întregul proiect a fost abandonat.

Unități militare transformate în închisori

Parchetul General și Ministerul Justiției propuneau anul trecut amenajarea de spații de detenție în unitățile militare dezafectate, ca o soluție pentru închisorile aglomerate. „Este necesară expertizarea tehnică a acestor spaţii pentru stabilirea gradului clar de uzură, de rezistenţă şi de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spaţii, care presupune lucrări ample de construcţii şi de instalaţii prin investiţii şi intervenţii. Este o soluţie falsă că mâine putem muta deţinuţii acolo, necesită investiţii care, în mod normal, conform calculelor specialiştilor din sistemul penitenciar, ar dura circa 3 sau 4 ani pentru a reuşi să le ducem la standardul minim de cazare a deţinuţilor“, spunea Marius Vulpe, director al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la începutul anului. Spațiile preluate de către ANP de la Ministerul Apărării Naționale între anii 1998 și 2015 nu respectă cerințele de securitate și de siguranță pentru a putea fi locuite.

Cartiere noi în vechile cazărmi

– Alexandria. Pe terenurile fostei unități militare din acest oraș se vor construi prin ANL 16 case în regim de credit ipotecar. Preţul unei case va fi de maximum 60.000 de euro.

– Lugoj. Pe terenurile fostei UM 0120 se va construi „Cartierul Militari“ unde, pe o suprafață de 12.500 mp se vor ridica cinci blocuri.

– Măgureni, Călărași. Cazul „reciclării“ fostei cazărmi din localitate a fost un eșec. La un moment dat, primarul de acolo a declarat: „Cu puţin timp în urmă, am fost în audienţă la ministrul Dezvoltării Regionale (pe atunci Sevill Shhaideh) şi am adus în discuţie problema unităţii militare. Mi-a spus că nu are niciun program şi nicio linie de finanţare din fonduri europene pentru amenajarea unor cămine de bătrâni, aşa cum noi am fi vrut să facem acolo. Există, în schimb, posibilitatea să facem un centru medical de recuperare. Dar pe mine nu mă interesează acest lucru. Noi vrem să amenajăm acolo două cămine de bătrâni. Am putea să mutăm şi actualul cămin pentru persoane vârstnice Antim Ivireanu din Călărăşi, să scoatem bătrânii din betoanele acelea şi să-i îi aducem într-un loc, mult mai plăcut şi mai natural“.

– Craiova. Un dezvoltator chinez va ridica 1.500 de locuințe noi, pe terenul fostei unități militare aflate pe strada Caracal.

– Focșani. Primarul Marian Oprișan avea de gând să construiască un cartier de locuințe, inclusiv locuințe de serviciu, pentru militarii din garnizoana locală. Noile locuințe vor fi construite pe cele 114 ha care au aparținut fostei Unități Militare de Aviație.

Restituite istoriei

– Arad. Reconstruită pe vremea împărătesei Mariei Tereza, între 1762 și 1783, pe locul unei mai vechi fortificații, Cetatea Aradului a fost sediul unor unități militare ale MApN. Situația s-a schimbat radical în urmă cu circa trei ani, când primarul Aradului a început procedurile de reintegrare a Cetății în circuitul istoric al orașului. Lucrurile au decurs destul de greoi, întrucât unitatea militară a trebuit mutată în ceea ce evidențele locale denumesc „imobilul 718 Arad-Gai“, o veche cazarmă care a trebuit și ea reabilitată.

– Alba Iulia. Mai multe imobile din Cetatea Alba Iulia, folosite în trecut de Armată, au fost cedate în proprietatea unor instituţii publice. Astfel, Primăria Alba Iulia a primit câteva zeci de hectare de teren şi fosta clădire a Manutanţei, unde va fi amenajat un hotel cu specific medieval. Palatul Principilor Transilvaniei a fost trecut și el în administrarea autorităților locale. Imobilul, ce măsoară peste 16 mii de metri pătraţi, şi un teren aferent, în suprafaţă de 5,54 hectare, aparţin acum Universităţii „1 Decembrie 1918“ şi urmează să fie transformat într-un spaţiu de învăţământ.

Antiaeriana, doborâtă de criza economică

Pe șoseaua Antiaeriană nr. 6 aproape 2.000 de locuinţe-blocuri, dar și vile trebuiau să fie construite de asocierea dintre două firme – Isorast Technology şi Rotary Construcţii – alese prin „dialog competitiv“ de o comisie din Ministerul Apărării. Militarii incluşi în proiect, selectaţi pe criterii speciale, şi-au făcut credite ipotecare sau şi-au vândut alte bunuri pentru a putea oferi dezvoltatorului imobiliar suma necesară pentru avans şi „taxa de rezervare“. Ideea s-a transformat într-o aventură imobiliară. Povestea începe în anul 2004, când prin HG 735 se schimbă regimul juridic al unor terenuri în vederea realizării proiectului-pilot de construire de locuințe. Astfel, 12,8820 hectare situate pe șos. Antiaeriană nr. 6 trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. Prin același HG terenul este dat în folosința gratuită a ANL pe durata execuției proiectului-pilot de construire de locuințe pentru personalul Ministerului Apărării Naționale.

Doar un sfert pentru armată

Ulterior, în anul 2008, prin HG 1481 se aprobă construirea de locuințe proprietate personală, din fondurile beneficiarilor Ministerului Apărării, pe terenul proprietate privată a statului. Pe cele 10 hectare, se spune la articolul 3 al HG că se aprobă punerea la dispoziția dezvoltatorului selectat de Ministerul Apărării a suprafeței de 10,9598 ha., până la finalizarea lucrărilor de construire de locuințe. Pentru ca, la art. 4 să apară chichița acestui act normativ: „La finalizarea programului de locuințe de către Primăria Sectorului 5, aceasta va pune la dispoziția Ministerului Apărării, pentru a fi repartizate și închiriate personalului acestui minister, 25% din totalul unităților locative realizate“. Diferența, se pare că urma să fie scoasă la vânzare pe piața liberă.

La loc comanda!

Constructorii au fost aleși fără licitație de înstelații armatei: Isorast și Rotary. Acestea s-au asociat ulterior într-o firmă, Isorast Technology – Rotary SRL. Societatea avea doi administratori, Dima Dumitrache, care are mai degrabă experiență în comerțul exterior decât în construcții, și Mihai Leonard Rotaru.

Comisia de coordonare a programelor de construire a locuințelor pentru cadre militare a fost condusă de generalul Tudor Munteanu. În anul 2008, generalul-maior Munteanu a fost implicat într-un scandal privind refuzul de a se supune unei hotărâri judecătorești definitive prin care era evacuat dintr-o casă pe care a ocupat-o abuziv timp de 12 ani. Numele generalului Tudor Munteanu a apărut și într-un alt scandal privind Case pentru Generali.

Rotary și Primăria Capitalei

Afacerile lui Mihai Leonard Rotaru, proprietarul Rotary Construcții SRL, au devenit extrem de profitabile în mandatul de primar al lui Traian Băsescu, căruia i-a finanțat și campaniile electorale la prezidențiale. Rotary Construcții a devenit încă din acea perioadă „firma de casă“ a Primăriei Capitalei, statut pe care și l-a consolidat în mandatul lui Adriean Videanu, dar și în cele ale lui Sorin Oprescu. Rotary este firma care a consolidat și clădirea Primăriei Capitalei, încasând aproape 24 de milioane de euro. În 2012 – 2013, Rotaru s-a apropiat de lideri ai PSD. Rotaru este acționar și la CSU Craiova, finanțat de Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu.

Revenind la proiectul Antiaeriană, în martie 2009, pe fondul crizei economice, 366 de beneficiari s-au retras din proiect, iar pentru 264 de beneficiari taxa de rezervare a fost returnată. În 2013, constructorul a intrat oficial în insolvenţă. pentru datorii de peste 100 de milioane de lei. Din totalul preconizat de 2.000 de locuinţe au fost realizate 487 de locuinţe. În 2015, prin hotărâre de guvern terenul a trecut înapoi în curtea MApN, respectiv la UM 02547. În prezent, pe site-ul Brava Antiaeriană sunt scoase la vânzare apartamente și vile cu prețuri între 49.611 euro și 194.119 euro fără TVA.

În urmă cu câțiva ani, în Băneasa a mai fost făcut un demers asemănător. Tot un proiect-pilot. Tot pe terenul dat de armată și tot cu unul dintre constructorii prezenți și în proiectul din Antiaeriană: Rotary Construct.

Vasile Surcel, Eduard Pascu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.