Unul dintre efectele crizei politice şi economice este reprezentat de ascensiunea partidelor extremiste. Grecia, cerând protectoratul Rusiei lui Vladimir Putin, se situează într-o tendinţă dramatică şi imprevizibilă, un posibil spectru al regrupării europene. La rândul ei, criza europeană, cea mai de luat în discuţie, este o realitate care, pe fondul evenimentelor din Ucraina, pare a fi dusă într-un minorat al abordărilor. Scenariul unei noi funcţionalităţi a NATO în raport cu Rusia întăreşte convingerea că lumea nord-atlantică trebuie să se regrupeaze. Când îşi va reveni Rusia din actuala ei rătăcire şi provocare, nu este foarte greu de răspuns, când deja plăteşte cu o degradare internă ameninţătoare. Folosirea convoaielor umanitare şi a arsenalului nuclear drept ameninţare arată primitivismul abordărilor instaurate la Moscova.
O lume atât de divergentă, care vrea să repună în scenă toate scenariile şi umbrele istoriei din secolul trecut, spre a explora întreg posibilul, a depăşit linia roşie. România este tot mai puţin pregătită în reacţiile democratice interne, microsistemele fiindu-i blocate de „mari” teme care o copleşesc. Faţă de întreaga problematică externă, societatea românească ar trebui să aibă reacţii mult mai reliefate. Partidele politice româneşti sunt ocupate cu supravieţuirea în faţa valului de arestări, în urma cărora cu evidenţă vor fi decimate. Interesul pentru uneltele democraţiei, dezvoltării şi administraţiei performante prin politică este extrem de redus. O spun programele de televiziune, absenţa dezbaterii publice a legilor, informările asupra implicării României pe plan internaţional. Depăşirea nivelului extremist, tip „România Mare”, al scandalului şi minciunii strategice nu a conceptualizat încă interesul naţional autentic la nivel pluralist. Centralismul este, stupefiant, încă reţeta Guvernului lipsit de un set de politici coerente. Frustrarea publică este imensă, justiţia ocupându-se, paradoxal, de răfuieli prin modul de rezolvare a cazurilor de corupţie. Marile averi rămân neatinse, imoralitatea lor conservând ilegalităţile iniţiale. Legile în vigoare aparţin, în mare parte, unor infractori economici periculoşi.
În Ungaria vecină, glorificarea unor corifei nazişti a dat, iată, roade. Partidul extremist Jobbik a câştigat detaşat alegerile. Tăcerea europeană asupra faptului arată criza internă de la Bruxelles. Grecia şi Ungaria devin un aliat al unei Rusii distructive, războinice, printr-un delir al opţiunilor. Argumentele democratice par a nu mai avea nicio rezonanţă, propaganda extremă exploatând toate minusurile induse de comoditate şi incompetenţa generalizată. Crizele din Orient par a se multiplica aici, în mijlocul Europei, cu tot concursul vinovat unor societăţi în derivă. Bazele americane din România devin o glumă, în orice sens, pe lângă Ungaria şi Grecia anexate şi expuse dezintegrării morale. Pentru că sub masca interesului naţional extremismul va adânci criza, fiind folosit spre transformarea ţărilor vecine în fantoma unor agresori. Delimitarea de Rusia lui Vladimir Putin este o urgenţă pentru întreaga Europă, aşa cum politica externă europeană nu poate fi lăsată exclusiv pe umerii Germaniei, fiind necesară o implicare a tuturor statelor comunitare. Iar acest fapt ar trebui subliniat apăsat.
Este suficientă opoziţia integrării în Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, prin sateliţii de opinie dirijată, spre a înţelege jocul deloc onest prin care îşi face loc extremismul. Un asemenea tip de abordare a creat cazul Greciei, ţară expusă tendenţios unei suprafinanţări necondiţionate de-a lungul anilor. Ungaria, care a mizat pe cartea politică, deseori exemplară, se vede într-un deficit economic ameninţător, el însuşi rezultat al abordărilor unilaterale.
Ascensiunea partidului Jobbik transformă Ungaria într-o regiune aproape identică peninsulei Crimeea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.