Ascultări telefonice ilegale din dispoziţie politică

Avem o (nouă) confirmare (cvasi)oficială a ceea ce s-a scris nu odată, ci de foarte multe ori în Cotidianul.ro: “în ţara noastră democratică se pot face interceptări ilegale, fără mandat, doar din dispoziţie politică”. De această dată confirmarea vine de la o persoană care a activat la nivelul de vârf al zonei politicului. Citatul îi aparţine Adrianei Săftoiu şi ea vorbeşte despre ce a trăit şi a văzut în perioada în care era consilier de stat la Palatul Cotroceni în prima admnistraţie “Băsescu”. Ne punem o întrebare: oare câte din interceptări ilegale au fost utilizate pentru a efectua presiuni politice, şantaje etc asupra adversarilor politici dar chiar şi a prietenilor/partenerilor politici? Oare câte funcţii de demnitate s-au obţinut în urma interceptărilor ilegale? Oare câţi deminari şi-au pierdut postul sau au fost compromişi în ochii opiniei publice în urma ascultărilor ilegale, care evident s-au “scurs” trucate în presă. Câţi politicieni sau oameni de afaceri au avut probleme în justiţie, singurele “probe” fiind ascultările ilegale. Vă prezentăm două cazuri şcoală. Liberalul Paul Păcuraru şi-a pierdut postul de ministru şi ulterior nu a mai candidat nici pentru Parlament din cauza unor astfel de interceptări. Cazul lui este unul pe jumătate “fericit” însă. Cariera lui politică a fost compromisă, dar justiţia a infirmat “probele” rezultate din ascultări. Social-democratul Ion Stan nu a avut însă parte de “jumătatea fericită” de care a “beneficiat” Păcuraru. Pentru a-l pune într-o lumină proastă şi pentru a-l încrimina pe Stan, s-au aruncat în presă transcripturi SF din ascultări ilegale. A fost o joacă de copii pentru redactorii Cotidianul.ro să demonteze gogomăniile servite. Reamintim, dintr-o înregistrare ambientală a reieşit că Ion Stan în numai două ore a plecat şi s-a şi întors de la o cabană montană, când de fapt a fost vorba de un week-end întreg petrecut la respectiva cabană.

Nevoia de control parlamentar şi control civic

”Traian Băsescu a făcut multe afirmaţii care, într-un regim democratic, ar fi provocat fiecare câte un <>. Însă, în România – cum însuşi Traian Băsescu recunoaşte – nu există control parlamentar asupra sistemului”, mai spune Adriana Săftoiu. Aici suntem în faţa unui punct nevralgic şi care de peste 20 de ani nu îşi găseşte rezolvarea. La ora actuală nu există un control parlamentar în ceea ce priveşte serviciile secrete. Cele două comisii existente în Parlament nu controlează nimic de fapt. Cică nu le permite legislaţia care reglementeză activitatea serviciiilor. Este adevărat. Dar legile le fac chiar parlamentarii şi până acum nimeni nu a schiţat vreun gest de a transparentiza – evident în limite acceptabile – activitatea serviciilor. Din calcul politic. “Acum suntem noi la putere şi ne serveşte lipsa de control a serviciilor pentru că ele ne servesc şi pe noi”. Aşa gândesc cei aflaţi la putere. Aşa gândesc şi cei din Opoziţie, ei ştiu că, la rândul lor, vor fi şi ei la putere. De multe ori însă o astfel de gândire se poate întoarce împotriva celor care au fost la putere. Şi Traian Băsescu este unul care acum are de tras din cauza unei astfel de gândiri. I-a folosit mult absenţa unui control parlamentar al serviciilor, acum – pentru că în cazul lui nu mai poate fi vorba de o întoarcere în funcţia supremă pe care a deţinut-o – reclamă această situaţie de fapt. “Şi cine se plânge de acest lucru şi de alte abuzuri ale sistemului? Exact cel care a fost preşedinte 10 ani de zile, care ar fi putut să corecteze toate aceste malformaţii, devieri de la un sistem pretins democratic. Însă atunci când era acolo îi conveneau de minune toate aceste abuzuri” – altă confirmare din partea Adrianei Săftoiu. Ce ar însemna un control parlamentar şi un control din partea societăţii civile? Mult mai mult decât rapoartele anuale pline de date generale din care reiese cum îşi fac datoria cei din servicii. O să dăm un singur exemplu din ceea ce trebuie să fie de fapt controlul serviciilor. Oricând să fie posibil să se ceară date concrete privind tot ce ţine de ascultarea lui X pentru a se afla de ce a fost necesară această masură, dacă s-au respectat toate prevederile legale de cazul respectiv etc. De asemenea în cazul în care se constată că nu s-a ţinut cont de litera legii, atunci cei însărcinaţi cu controlul serviciilor, ar trebui să poată avea dreptul de a propune sancţiuni, pe care evident legea trebuie să le prevadă. Şi pentru cei din servicii, controlul (real) parlamentar şi al societăţii civile ar fi benefic. Ar putea scăpa de unele acuzaţii nefondate, ar putea scăpa de o serie de suspiciuni. Un lucru este clar: până nu va exista acest control din partea Parlamentului şi al societăţii civile, atât fenomenul ascultărilor ilegale, cât şi alte aspecte dubioase din activitatea serviciilor nu vor fi eradicate. Adică va continua ceea ce mai spune Adrian Săftoiu: “Se făceau ascultări în ideea că poate-poate iese ceva”.

PS

Cred că acum oricine poate înţelege (dacă nu a înţeles până acum) ce a însemnat acel “sunt cel mai bine informat om” al lui Traian Băsescu. În primul rând accesul “la orice convorbire telefonică îşi dorea”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.