Au apărut domni, doamne, care explică, de altfel corect, poporului cum să trăiască sănătos. Totul, evident, sub auspiciile unei schimbări de atitudine. Ceva aminteşte de raţionalizările anilor '80, care sunt apreciate de dieteticienii în cauză. Argumentul principal al acestor campanii este acela că poporul român este obez. Posibil. Numai că, nu-i exclus, mulţi dintre aceşti obezi vor deveni nişte obezi-bio. Dacă nu cumva chiar sunt aşa.

Cineva care îi sfătuieşte pe oameni că la jumătate de oră trebuie să bea obligatoriu un pahar cu apă nu se poate numi încă specialist în ceva. Cum a mânca exclusiv salată din raţiuni identice nu e un capitol complet de educaţie. Discutabilă este autoritatea pe care şi-o proclamă aceşti specialişti. Încă puţin şi se vor alătura natural funcţionarilor publici de rang înalt. Criza alimentară poate deveni bio. Deja criza economică e decretată ca o binecuvântare pentru întoarcerea la cele sfinte şi la natură.

Sunt mulţi care îi creditează exagerat pe aceşti cavaleri ai purităţii, în speranţa că viaţa lor se va schimba precum a menechinelor. Însă şi la manechine au apărut unele probleme. În general, revenirea la normalitate este de o dificultate incredibilă, o chestiune de generaţii.

Nu e nimic rău în faptul că aria publică include tot mai mult creativitatea, diversitatea. La noi, nici începutul n-a fost făcut, în acest sens. E un mister cum încă se acceptă oficial pierderea timpului în a-i asculta pe unii repetând tomuri, când fiecare ştie să citească. Totul nu decât un fel de inginerie financiară. Creativitatea, competenţa nu sunt chiar pe toate drumurile şi la îndemâna tuturor purtătorilor de legitimaţii la vedere, deţinătorilor de funcţii sau a navetiştilor Bucureşti - Bruxelles.

De la comisiile de tot soiul din perioada comunistă avem acum aceste personaje cu un background bine aspectat. În fapt, un kitsch al progresului şi stabilităţii. Asta se întâmplă cam peste tot, în toate "sectoarele" în numele calităţii.

Învăţământul a funcţionat în timp, slavă Domnului, şi fără armate de consilieri de toate nuanţele. Cultura a funcţionat şi fără îndrumarea guvernelor. Presiunile pentru calitate vin dintr-un univers coerent, nu dintr-o agresiune a interesului mărunt ducând la un fel de luptă de clasă între structuri şi profesii. Lui Bacovia, Van Gogh (şi artei universale, în general) se pare că le-a fost mai folositoare "maladia" decât sănătatea perfectă, fapt care nu poate fi scos din economia problemei.

Aceşti domni şi doamne care îi învaţă pe oameni cum să trăiască au ajuns, previzibil, la concluzia că este mai sănătos să mănânci direct cu mâna din farfurie. Aşa cum fac, arabii, spre exemplu. Nimic rău sau bine în asta. Numai că lucrurile frumoase reprezintă binele, aşa cum spunea Voltaire, în „Candid". Este pur şi simplu periculos să folosesti cuţitul în locul furculiţei. Sigur, poţi mânca direct cu mâna, experimental. Vei renunţa, probabil, instantaneu.

O relaţie epidermică are energia ei magică, însă trebuie să fii pregătit pentru aşa ceva. Şi apoi, nu poţi trăi continuu în austeritate decât având o motivaţie superioară. Normele exagerate aduc fanatismul, îngustarea mentalului. De la binefăcătorul şi normalul regim vegetarian este foarte uşor să ajungi, să zicem, la agorafobie, dacă lucrurile nu sunt potenţate corect.

Mai nou, ministrul Agriculturii crede că avem şansa de a deveni o ţară exportatoare de produse bio, gândindu-se explicit doar la fondurile europene. Despre nevoia de consum intern a produselor bio n-a spus nimic! Încă o luzie electorală aruncată pe taraba gratuităţii, de parcă asta ar fi problema ministerului încurajând indirect chinuirea animalelor la tot felul de utilaje prin satele şi oraşele României.

Fără o integrare a celor mai bune tehnologii nu există nicio şansă bio. Niciuna. Doar a da altora posibilitatea de a-i transforma pe românii-zarzavagii în zarzavagii cu masterate în relaţii internaţionale. Nu cred că avem această vocaţie chiar la scară naţională. Niciun domeniu nu poate fi declarat de prioritate absolută decât dacă vrei un faliment generalizat.

Intră tu, cititorule, într-o librărie din Occident, într-o cafenea din Franţa, Germania, şi chiar din Albania, vezi colinele cu vii de la Mediterana sau din preajma Alpilor şi vei înţelege mai mult, mai aplicat ce este bio şi ce nu este. Ascultă un intelectual din lumea liberă şi vei vedea câtă colegialitate respiră, în comparaţie cu paranoia sau teroarea-colegială din universităţile şi... grădiniţele româneşti.

În sudul relativ apropiat, grecii au început arestări la... Muntele Athos, fapt echivalent cu subminarea acestei naţiuni, cu numai câteva luni sau zile în urmă!

De la corul fabricii la corul bisericii e o distanţă care trebuie cu acuitate reprezentată, altfel cântecele pot fi tragic înlocuite unele cu altele, zguduind universul.

Zadarnic va fi invocată ploaia în faţa Guvernului!