Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) își exprimă nemulţumirea faţă de respingerea unei propuneri de verificare a aspectelor privind „întâlnirile la sediul CSM, după programul de lucru și în afara datelor la care au avut loc ședințele disciplinare, între inspectori judiciari, judecători sau procurori”.
Asociația precizează într-un comunicat că judecătorii și procurori au dreptul și solicită să știe ce se întâmplă în interiorul CSM, „considerând că, fața de dezvoltarea evenimentelor din ultimele luni, nu au fost îndestulător informați, cu atât mai mult cu cât există instanțe în care ședințele Plenului nu pot fi urmărite de pe computerele din birouri, din cauză că serverul central nu permite accesarea acestora”.
Comunicatul AMR, integral:
„Asociația Magistratilor din România (AMR) continuă să susțină, cu consecvență, luările de poziție din interiorul sistemului judiciar care dovedesc verticalitate, demnitate, voința de a face diferența, în mod real, între ce este si ce ar trebui să fie.
AMR amintește că a fost asociația profesională care a stat alături, în mod expres, de acele doamne judecătoare din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care, la sfârșitul lunii august, împreună cu doamna președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și-au motivat public atitudinea de a nu se prezentă la ședința Plenului, relevând, de fapt, necesitatea blocării unor încălcări de lege sau a luării unor măsuri ce purtau, în sine, potențial vătămător pentru sistem si societate, în condițiile date.
Am auzit, atunci și acum, voci (e drept, minoritare) care spuneau că ar trebui să punem neînțelegerile sub preș pentru a nu da publicității o imagine de ceartă, de tensiuni escaladante între membrii CSM ori între ei și noi. Ar fi cea mai simplă alegere, nu-i așa ? (!) Să lăsăm lucrurile să curgă până se înfundă undeva, iar atunci să mimăm că le resetăm de la zero, că ‘ș-așa nu putem face nimic !’. Astfel de atitudini de privire de după gard, de lașitate, de indiferență ne-au adus toate belele, în sistem, în societate și în statutul de magistrat, ani la rând, dovedindu-se că nu sunt decât păguboase.
În toamna anului 1998, ministrul justiției spunea, cu ocazia inaugurării sediului unei instante, că ‘judecătorii români trebuie să-și recâștige curajul’. Au făcut-o, oare ? Înainte de a ne grăbi să răspundem negativ, să comparăm situația actuală cu cea de acum câțiva ani și, chiar dacă în prezent trăim turbulențe, să fim sinceri si să spunem că le preferăm unei liniști docile neaducătoare de nimic bun.
Așa cum AMR sublinia în comunicatul din 30 august a.c., atitudinea dată publicității de ‘doamnele justiției’ releva tocmai grija pentru respectarea tuturor principiilor pe care legea, societatea și CSM le cer de la fiecare judecător sau procuror — în limita statutului consarat constituțional. În același fel, voința de a spune lucrurilor pe nume, astfel cum a făcut-o doamnă judecător Gabriela Baltag, în interviul de aseară (la Antena 3 – nr.), explicând, cu argumente clare, ceea ce dorim și avem dreptul să știm, ca magistrați și societate, înseamnă curaj ! Înseamnă asumarea rolului și locului pentru care membrii CSM au fost trimiși acolo, prin votul nostru, dat cu nădejdea că pot și vor să aducă o schimbare necesară.
Așadar, AMR arată, pe de o parte, că luarea unei poziții ferme, atunci când este vorba despre destinul magistraților și al sistemului (nu-s cuvinte mari, exact asta au în mâini membrii CSM) trebuie făcută cu gândul la aceștia, la oamenii care vin în fața noastră, și nu doar ținând seama de un loc privilegiat (ce merită păstrat) ori prin raportare strictă la o imagine idilică ce poate fi servită publicului și magistraților. Pe de altă parte, colegii judecători și procurori au dreptul și solicită să știe ce se întâmplă în interiorul CSM, considerând că, fața de dezvoltarea evenimentelor din ultimele luni, nu au fost îndestulător informați, cu atât mai mult cu cât există instanțe în care ședințele Plenului nu pot fi urmărite de pe computerele din birouri, din cauză că serverul central nu permite accesarea acestora (situație relevată de AMR încă de la începutul lunii iulie).
Tocmai de aceea, explicațiile punctuale date de doamnele judecătoare din CSM nu fac decât să dea glas îndeplinirii uneia din atribuțiile legale, în calitate de reprezentante ale colegilor care le-au ales. În același sens, al dreptului nostru de a cunoaște modul în care se desfășoară activitatea CSM, mai ales în condițiile informațiilor existente în spațiul public în ultima vreme, ne exprimăm nemulțumirea față de respingerea propunerii de verificare a aspectelor privind întâlnirile la sediul CSM, după programul de lucru și în afara datelor la care au avut loc ședințele disciplinare, între inspectori judiciari, judecători sau procurori, precum si a propunerii de stabilire a cadrului care a permis formarea si întreținerea ideii condiționării procedurilor de recrutate a inspectorilor de renunțarea la acțiunile judiciare pornite de Inspecția Judiciară împotriva Consiliului Superior al Magistraturii. Faptul că propunerile au fost respinse cu un vot de 9-8, nu ne atenuează nici nemulțumirea și nici dreptul de a fi informați despre activitatea aleșilor noștri.
AMR a spus clar, în repetate rânduri, că punctele de vedere pe care le exprimă nu sunt menite nici să facă apologia ‘războiului’ în interiorul CSM — lucru cu totul de nedorit ! — Și nici să dea apă la moara unora care ar avea de profitat din dezbinarea între judecători și procurori. Însă, de dragul consensului călduț nu pot fi sacrificate principii tocmai pentru că acestea au efecte imediate în realitatea în care trăim și ne desfășurăm activitatea. De dragul unei imagini feerice, nu putem încuraja modelul ‘afară-i vopsit gardu’ si înăuntru-i leopardu”. Ci trebuie să chibzuim, să știm ce avem de făcut și, mai ales, să fim curajoși ! Doar atât cât ne trebuie pentru a spune lucrurilor pe nume și pentru a le schimba numele, atunci când este cazul. Transformarea în reglementare legală, a propunerii de separare a carierelor judecătorilor și procurorilor (în sensul de a nu mai duce la plen problemele ținând de cariera și drepturile acestora), susținută constant de AMR, constituie o probă în acest sens. Haideți să vedem dacă și cât ne pasă !”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.