Miniștrii de interne din cele 28 de state membre UE, reuniți la Consiliul JAI de la Luxemburg, au fost de astă dată la unison în ceea ce privește accelerarea procesului de repatriere a refugiaţilor. Acasă la ei, cu cei care nu pot primi azil în spațiul comunitar. Criteriul care stă la baza separării refugiaţilor de imigranții ilegali este unul cât se poate de clar: ţara lor de origine. Refugiaţii veniţi din ţări unde există războaie, genocid ori regimuri politice represive (cum sunt state ca Siria sau Eritreea) pot primi, după verificări atente, statutul de refugiat. Ceilalţi sunt consideraţi imigranţi economici și retrimiși în țările lor. S-au dat ca exemple majoritatea africanilor și pakistanezilor, care au venit în Europa motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun și a abuza de sistemul de asistență socială din state membre UE.
Semnalele ferme și clare în această problemă le-au dat Germania și Marea Britanie. Ministrul german de interne, Thomas de Maizière, a afirmat-o răspicat: “Cei care nu au nevoie într-adevăr de protecție trebuie să părăsească imediat Europa”. La rândul ei, ministrul britanic de interne, Theresa May, a insistat: “Trebuie pedepsiţi cei care abuzează de sistemul nostru de acordare de azil”. Se pare că UE a învățat ceva din severitatea ungurilor, cei care au adoptat în septembrie o legislație stipulând că dacă cei repatriați îndrăznesc să treacă din nou frontiera ilegal în Europa vor fi condamnați cu privarea de libertate. Cei 28 de miniştri au stabilit de asemenea că se poate folosi şi detenţia ca măsură de ultimă instanţă.
O temă obsedantă a fost și securizarea frontierelor externe ale spațiului comunitar. Miniștrii au discutat despre urgenta implementare a unui pachet de măsuri propus de Comisia Europeană încă din anul 2013, dar care a fost lăsat în suspensie până acum, denumit “smart border solution” (soluţia frontierelor inteligente). Definit ca un fel de “năvod digital” care să stopeze imigraţia ilegală, sistemul frontierelor inteligente reprezintă forme de detecţie biometrică a tuturor celor care traversează frontierele externe ale UE. Frontierele inteligente (proiect în valoare de peste un miliard de euro) asigură un sistem electronic extrem de rapid de calculare a duratei de şedere autorizată în cazul fiecărui călător în spaţiul Schengen. El poate identifica doar în câteva secunde orice persoană căreia i-a expirat dreptul de şedere în UE, poate indica numărul de persoane care depăşesc termenul legal de şedere, poate analiza zonele în care pătrund fluxurile intense de călători din terţe ţări.
O formă diplomatică de şantaj la adresa statelor membre UE care nu se mobilizează să rezolve problema Germaniei, inundată de sute de mii de refugiaţi, dar şi imigranţi clandestini, a venit din nou din partea ministrului german de Interne, Thomas de Maiziere. “O Europă fără frontiere externe sigure va fi o Europă cu controale la frontierele interne. Nu vrem acest lucru, dar, dacă va fi nevoie, se va întâmpla”, a avertizat oficialul german. Ca atare, miniștrii de interne au convenit să consolideze Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor (Frontex), prin sporirea efectivelor sale cu încă 775 de membri, un răspuns fiind aşteptat la summitul european din perioada 15-16 octombrie.
Unanimitatea votului la aceste două capitole (repatrierea imigranților ilegali și controlul sever al frontierelor externe ale UE) a constituit rezultatul firesc al unei spaime generalizate în cancelariile europene că fenomenul imigrațional ar putea scăpa definitiv de sub control. Liderii europeni se tem că șocul ar putea avea un impact major asupra societăților lor.
Pe fundalul haosului social și politic creat de valurile de imigranți, presiunea discursurilor partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa s-a intensificat. Urmează alegeri în Franța și Germania. Unii lideri europeni și-au erodat imaginea publică din cauza felului stupid în care au gestionat criza refugiaților. Totodată, divergențele din sânul instituțiilor comunitare pe tema acceptării sau nu a cotelor obligatorii (se discuta la un moment dat și despre “cote permanente de refugiați”) au crescut riscul apariției unui lanț de discordii politice și diviziuni în interiorul UE. Totodată, se vorbește de un risc demografic extrem de ridicat pe axa Nord-Sud: depopularea în progresie geometrică a Orientului Mijlociu şi a nordului Africii care ar putea să atragă după sine, ca în principiul vaselor comunicante, supra-popularea Europei. Acestea sunt doar câteva din explicațiile pentru care liderii din UE au trecut de la complexul salvării lumii la cel al cetății asediate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.