„Au menţinut austeritatea şi prudenţa bugetară”

A trecut mai bine de un an şi o lună de la preluarea guvernării de către Uniunea Social-Liberală, în urma răsturnării prin moţiune de cenzură a guvernului PDL-UDMR, condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Totodată, s-a împlinit un an de la câştigarea alegerilor locale de către USL şi o jumătate de an de la victoria zdrobitoare a alianţei dintre PSD, PNL şi PC la alegerile parlamentare. Anul 2012 a fost declarat pe bună dreptate Anul Victoriei, Anul USL. Alianţa dintre PSD, PNL şi PC a fost soluţia necesară, bineprimită şi binevenită pentru răsturnarea celei mai banditeşti guvernări din istoria postdecembristă a României, patronată de preşedintele-jucător Traian Băsescu. USL a câştigat pe linie în 2012 datorită votului negativ împotriva guvernării portocalii, dar orizontul de aşteptare al populaţiei a devenit mai mare ca oricând.

Sunt mulţumiţi românii după un an de guvernare USL? Cu ce bilanţ de an se poate mândri guvernarea Ponta? Fără tăgadă, trebuie consemnate câteva realizări: reîntregirea salariilor bugetarilor începând din iunie 2012, creşterea indemnizaţiei pentru mame din octombrie 2012, indexarea pensiilor cu 4% din ianuarie 2013, restabilirea pensiilor militarilor , decizia de majorare a salariului minim pe economie la 800 de lei din iulie 2013, adoptarea unei noi legi a retrocedărilor, aprobarea unui ajutor de stat pentru firmele IT care creează peste 200 de locuri de muncă, păstrarea echilibrelor macroeconomice.

O serie de promisiuni nu au fost însă onorate. Nu au fost reduse taxele şi impozitele, îndeosebi TVA şi CAS. Reducerea TVA la alimente, măsură favorabilă producătorilor agricoli, a fost amânată. În schimb, guvernul Ponta a împins administraţiile locale să majoreze taxele locale cu 16%, ameninţând că în caz contrar nu vor mai primi bani la rectificarea bugetară. Nu a fost introdus impozitul progresiv şi nu a început impozitarea salariilor bugetare de peste 4.000 de lei. Preţurile şi cursul euro-dolar au explodat, în luna martie 2013 fiind înregistrată o inflaţie anuală de 5,25%. Au crescut îndeosebi preţurile la alimente şi la utilităţi (gaz metan, energie electrică, apă şi canalizare). Iar din toamnă se anunţă scumpiri şi mai mari, îndeosebi la gaz, cu 160%! Investiţiile străine au înregistrat o scădere, iar creşterea economică a fost sub aşteptări, ajungând la doar 0,7% faţă de prognoza de 1,7%. Gradul de absorbţie al fondurilor europene a ajuns de-abia la 13%, iar arieratele au crescut semnificativ (la 1,18 miliarde lei la sfârşitul lunii ianuarie 2013, faţă de 850 milioane lei la finele anului trecut), deşi una dintre condiţiile esenţiale ale FMI impunea reducerea acestora. România a avut în 2012 un deficit bugetar de 2,5% din PIB, uşor peste nivelul convenit cu FMI, bugetul general consolidat înregistrând anul trecut un deficit de 14,8 miliarde lei, respectiv 2,52% din PIB, depăşind ţinta stabilită cu FMI, de 14,66 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB. Marile privatizări anunţate (Oltchim, Hidroelectrica, CFR Marfă şi Poşta Română) au eşuat ori au fost amânate.

Deşi liderii USL au anunţat că vor schimba din temelii filozofia economică a guvernelor PDL, au menţinut austeritatea şi prudenţa bugetară. Din păcate însă puterea de cumpărare a scăzut, inflaţia a crescut, leul s-a drepreciat, sănătatea şi educaţia sunt subfinanţate, mediul de afaceri este într-un blocaj fără precedent, iar administraţiile locale au ajuns pe geantă. În ce priveşte obiectivele externe, primirea României în Spaţiul Schengen a fost amânată, iar vizele libere pentru Statele Unite ale Americii rămân tot un vis îndepărtat.

”Premierul Ponta a întors-o ca la Ploieşti în mai multe chestiuni sensibile pentru muritorii de rând”

Tot mai mulţi români sunt nemulţumiţi nu neapărat pentru că USL a uitat de principalele promisiuni economico-financiare şi pentru că nu apar semne mai bune de trai cât mai ales pentru că USL nu şi-a îndeplinit nici sloganul electoral „Dreptate până la capăt”. Principalii exponenţi şi profitori ai guvernării Băsescu-Boc se plimbă în libertate şi unii chiar prosperă în continuare. Fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar a scăpat de presiunea procurorilor şi îşi bronzează ceafa grasă pe plaje exotice râzând în guşă. Elena Udrea divorţează şi-l vizitează şi curtează pe junele primar de Baia Mare, fost rival al premierului Victor Ponta. Veşnic ferice Adrian Videanu joacă liniştit table pe Coasta de Azur cu cuscrul prezidenţial Sida senior. Iar principalii pretorieni ai locatarului încă jucător de la Cotroceni au fost reevaluaţi şi au intrat în graţiile unei părţi a şefimii USL-iste. Fostul procuror general Laura Codruta Kovesi a fost redistribuită de premierul Ponta în rolul de procuror şef al DNA, în pofida opoziţiei majorităţii USL şi a societăţii civile. Principalii şefi de servicii secrete, ca, de exemplu, directorul SRI George Maior şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea sau directorul STS, generalul Marcel Opriş, stau la taclale şi se bat pe burtă cu şefii convertiţi ai USL. Şi mai sugestiv, generalul cu patru stele pierdute pe umeri, înfoiatul Gabriel Oprea, după ce a umilit Armata Română sub comanda lui Băsescu a fost uns vicepremier pe probleme de apărare naţională şi ordine publică iar amicul său generalul Ilie Botoş, care l-a slugărit pe Băsescu ca procuror general al României şi ca şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei a fost implantat consilier la Cancelaria primului ministru. Inclusiv pârlitul de Remus Şpan, care a lăsat dâre adânci precum un dihor prin toate instituţiile în care s-a oploşit (SIPI Maramureş, SIPI Satu Mare, Poliţia Judiciară a DNA, Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul Naţional al Poliţiei de Frontieră şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI) a fost recuperat în funcţia de consilier al primului adjunct al ministrului de Interne, deşi a fost scos afară de guler din MAI pentru implicare în acte de poliţie politică şi de corupţie.

Românii sunt nemulţumiţi şi pentru că premierul Ponta a întors-o ca la Ploieşti în mai multe chestiuni sensibile pentru muritorii de rând, referitor la care câştigase multă simpatie prin poziţiile exprimate înainte de a deveni şeful Guvernului. Astfel, după ce l-a făcut cu ou şi cu oţet pe ex-premierul Ungureanu pentru că intenţiona să cedeze în faţa corporaţiilor americane în privinţa exploatării gazelor de şist în România, după ce s-a văzut cu sacii în căruţă, premierul Ponta s-a repliat pe poziţia preşedintelui Băsescu lăsând pârtie deschisă gigantului Chevron. La fel s-a repliat şi în privinţa exploatării cu cianuri a zăcămintelor de aur de la Roşia Montana. Şeful Guvernului a derutat electoratul USL şi prin poziţiile recent exprimate privind necesitatea recunoaşterii de către România a statului independent Kosovo şi cu privire la acceptarea căsătoriilor gay. Aceste poziţii au provocat iritare îndeosebi în rândul preoţilor şi ierarhilor ortodocşi, care-i reproşează primului ministru şi că a favorizat cultul greco-catolic prin noua lege a retrocedărilor. Iar agricultorii au fost iritaţi de faptul că guvernul Ponta şi PSD nu au susţinut iniţativa legislativă privind cadastrarea gratuită a terenurilor dobândite în baza legilor fondului funciar, deşi acesta a fost un angajament electoral trâmbiţat de USL, legea fiind adoptată cu voturile PNL, PC, PDL, PP-DD şi UDMR.

„O tufă de Dâmboviţa la Ministerul Mediului”

Mulţi români sunt dezamăgiţi şi de calitatea şi de prestaţia miniştrilor din guvernul condus de premierul Victor Viorel Ponta, care tinde să se arate drept unul din cele mai slabe guverne din România postdecembristă. Ponta a căutat să-şi constituie un guvern de yesmani, cu miniştri fără anvergură intelectuală sau profesională, mulţi cu probleme penale sau de integritate.
Astfel, şi-a tras trei vicepremieri unul şi unul, urmărind să nu fie eclipsat. La loc de cinste, respectiv pe probleme de apărare naţională şi de ordine publică, l-a impus pe naşul Gabriel Oprea, cu care se înjura ca la uşa cortului în vremea în care acesta era slugoiul preaplecat al preşedintelui Traian Băsescu. Fost om de casă al ex-premierului Adrian Năstase, pe care l-a trădat apoi mişeleşte deşi îi datorează ascensiunea militară şi politică, generalul cu patru stele nemeritate şi-a dovedit personulitatea, onctuozitatea şi intelectualitatea şi în postura de vicepriministru. Alt vicepremier este ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, care s-a remarcat doar cu morga sa de negustor de zarzavaturi şi cu antecedentele de preşedinte al ANAF, unde a exersat multe din obiceiurile contrabandiste ale mai cunoscutului său succesor portocaliu Sorin Blejnar. Chiţoiu şi-a dat examenul de autoritate şi de capacitate profesională în recentul scandal iscat de Ministerul Finanţelor prin modificarea ordonanţei privind supraimpozitarea. Principalul vicepremier al lui Ponta este numărul doi din PSD, Liviu Dragnea, care deţine şi portofoliul de ministru al Dezvoltării Regionale şi a primit sarcina de partid şi de stat să facă regionalizarea României până la Anul Nou. Lipsit de statură intelectuală şi de viziune naţională şi europeană, copleşit de probleme penale (de la deturnări de fonduri la acte de corupţie şi de fraudă, inclusiv la ultimul referendum de demitere a preşedintelui Băsescu, pentru care are pe conştiinţă mii de alegători ajunşi pe mâna procurorilor), Dragnea s-a remarcat până acum doar prin spirit combinator şi atitudine rapace în relaţiile cu baronii locali ai PSD.
Senatorul Titus Corlăţean a fost aproape invizibil atât ca ministru de justiţie cât şi ca ministru al Afacerilor Externe, dându-şi examenul după recenta tragedie din Muntenegru, când a făcut paradă de fotbal şi ciclism. Remarcat anterior prin morgă şi prin discurs, Corlăţean pare că-şi merită porecla de „fătălău” pe care i-a dat-o primarul de Constanţa, Radu Mazăre, în vremea în care deţinea funcţia de secretar general al PSD. Cu o imagine de dandy din Sud, nici ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, nu a excelat până în prezent decât cu scoaterea de la naftalină a unor generali şi ofiţeri compromişi în guvernările anterioare, ca generalii Anghel Andreescu-Ologu şi Vasile Căbulea sau ca şi comisarii şefi Remus Şpan şi Bogdan Lupu. Uns ministru al Apărării Naţionale, după ce a fost testat un trimestru la Interne, fostul primar de Topliţa şi deputat de Harghita, Mircea Duşa, a dovedit din plin că a învăţat ce înseamnă ploconirea şi stăpânirea de la şcoala UTC-ului şi Academia Ştefan Gheorghiu. După ce a promis în direct şi la oră de vârf că va repara nedreptatea făcută locotenentului Gheorghe Alexandru de predecesorul Gabriel Oprea, Duşa a făcut stânga-mprejur, fiind urecheat probabil de premier să nu-i facă probleme naşului vicepremier. La Justiţie, judecătoarea tehnocrată Mona Pivniceru nu a confirmat aşteptările, iar procurorul diplomat Robert Cazanciuc n-a arătat până acum decât că este soţul unei verişoare de-a şefului guvernului.

Nici pe zona economică-financiară nu a ieşit din anonimat vreun ministru al guvernului Ponta. Ministrul Economiei, guralivul poet Varujan Vosganian, a dovedit că rămâne un romantic incorigibil, inspirat de Vasile Alecsandri, prin eşecurile înregistrate cu privatizările comandate de FMI şi cu racordarea la conducta energetică Nabucco. După ce antecesorul său Ovidiu Silaghi, bun amic cu premierul Ponta, a umflat funcţionărimea şi a derapat în tot felul de afaceri veroase, seninul Relu Fenechiu a făcut o privatizare trasă de păr la CFR Marfă şi riscă să fie exmatriculat din guvern dacă va fi condamnat în mediatizatul dosar Transformatorul. Promovat la mustaţă ministru al Energiei, tot mai importantul Constatin Niţă nu a reuşit să iasă din cercul vicios al „băieţilor deştepţi”, mai ales că unii dintre aceştia i-au sponsorizat gras campaniile electorale. Ministrul conservator al Agriculturii, Daniel Constantin, a confirmat până acum că este doar un filfizon al pământului şi al culturilor ecologice. Omul cheie al premierului Ponta pe zona economico-financiară este amicul său Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură, cu care speră să facă bani precum în contractele de asistenţă juridică încheiate cu Combinatul energetic Turceni, referitor la care organele fiscale au stabilit că au prestat muncă până la 25 de ore pe zi (adică 25 din 24).

Nici femeile din Guvernul Ponta n-au dat mare lucru la iveală. Cu stagiu de secretar B.O.B. al PCR la fosta fabrică de săpunuri şi parfumuri Miraj din Bucureşti, actualmente confidentă a doamnei Daciana Ponta, după ce a fost prima confidentă a doamnelor Dana Năstase şi Mihaela Geoană, Rovana Plumb s-a dovedit o tufă de Dâmboviţa la Ministerul Mediului, remarcându-se doar prin coafurile inspirate de ministresele ceauşiste Ana Mureşan, Suzana Gâdea şi Aneta Spornic şi printr-o bună comunicare doar cu şoferii săi. Rovana Plumb s-a făcut de băcănie după ce a introdus cu mare tam-tam taxa de timbru pentru autovehicule când presa a aflat că nu a plătit această taxă pentru propria maşină. Bunicuţa Maria Câmpeanu de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a fost şifonată rău după anchetarea şi trimiterea în judecată pentru fapte de corupţie a principalelor sale colaboratoare, precum şi după inculparea unuia din fii săi de către DNA pentru fraude de peste un milion de euro. Ministresa PC-istă a Turismului, Maria Grapini, a dovedit până acum doar că din confecţioneră de îmbrăcăminte a devenit confecţioneră de cuvinte. Ministrul pentru Dialog Social, Doina Pană, a rămas o ilustră anonimă de Bistriţa-Năsăud, iar stomatologul Nicu Bănicioiu dovedeşte şi la Ministerul Tineretului şi Sportului că a rămas doar o fată în casă, e adevărat tot mai împlinită şi îmbujorată, a premierului Ponta, precum a fost şi ca novice şi succesor al acestuia la şefia tineretului PSD.
Cât de departe este guvernul lui Ponta faţă de executivul condus de maestrul său Adrian Năstase!? Departe este şi faţă de guvernele premierului liberal Călin Popescu Tăriceanu. Dacă lucrurile merg tot aşa, nu este exclus ca, în curând, românii să vorbească mai frumos şi de guvernele conduse de premierul pedelist Emil Boc.

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.