Austriecii de la Kronospan, suspecți de încălcarea legii în România

Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile a patru companii care activează pe piaţa masei lemnoase, Kronospan Romania SRL, Kronospan Sebeş SA, Alredia SRL şi Lacul Codrilor SRL, precum şi la două direcţii silvice, respectiv Alba şi Hunedoara, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.

Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri între cele patru companii în vederea împărţirii pieţei/surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Direcţiile silvice Alba şi Hunedoara.

„Studiul pe care îl derulăm pe piața lemnului indică faptul că există disfuncționalități în acest sector, mai ales în ceea ce privește organizarea licitațiilor. În acest context, analizăm cu atenție cazurile în care au existat licitații cu putini participanți, precum și cele la care prețul de adjudecare a fost foarte scăzut”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei. În luna august 2015, în raportul preliminar al studiului derulat pe piața lemnului, Consiliul Concurenței a făcut o serie de recomandări pentru îmbunătățirea mediului concurențial în acest sector. Studiul continuă cu analiza tuturor structurilor şi mecanismelor de funcţionare a pieţei primare a lemnului şi identificarea eventualelor disfuncţionalităţi de natură concurenţială. Principala firmă vizată este Kronospan, companie cu capital austriac. Acesta este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din România, unde a investit peste 500 de milioane de euro şi deţine două unităţi de producţie, la Sebeş şi Braşov, şi un centru logistic la Constanţa.

Kronospan a început investiţiile în România în 2004, când a cumpărat de la grupul italian MD Fratti fabrica din Sebeş. Pe lângă platforma de prelucrare a lemnului, la Sebeş, Kronospan deţine şi fabrica de formaldehidă, care produce 30.000 de tone pe an. În Raportului preliminar pe piaţa lemnului, făcut public anul trecut de către Consiliul Concurenţei se spune că pe piaţa lemnului RNP – Romsilva desfăşoară atât activităţi de administrator, cât şi de agent economic, ceea ce îi oferă avantaje de natură concurenţială în raport cu ceilalţi concurenţi. Astfel, conform legislaţiei în domeniu, RNP – Romsilva, regie autonomă care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, administrează fondul forestier proprietate publica a statului. În acelaşi timp, legislaţia (respectiv Regulamentul din 11 noiembrie 2010 privind vânzarea masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului), prevede că RNP-Romsilva poate achiziţiona lemn fasonat şi lemn prelucrat (cherestea, prefabricate etc) din fondul forestier pe care îl administrează, fără licitaţie sau concurs de oferte. Abia după ce îşi reţine necesarul de consum, Romsilva valorifică prin licitaţie masa lemnoasă rămasă. Consiliul Concurenţei a atras atenţia că, în aceste condiţii, Romsilva trebuie să separe cele două activităţi de administrator şi operator pe piaţă. În plus, în cazul în care comercializează masă lemnoasă este necesară o procedură competitivă de piaţă (licitaţie/concurs de oferte). De asemenea, legislaţia actuală permite organizarea de licitaţii cu strigare şi în situaţia în care există un singur participant la licitaţie, situaţii în care nu se manifestă concurenţa. Analiza informaţiilor furnizate de 40 direcţii silvice judeţene a arătat că licitaţiile cu un singur participant deţin o pondere foarte mare din totalul licitaţiilor organizate în perioada 2011-2014.

De exemplu, în judeţele Dolj, Galaţi, şi Giurgiu, procentul licitaţiilor cu un singur participant depăşeşte 80% din numărul total de licitaţii. Un numar mare de licitaţii cu un singur participant, peste 60% din total, s-a înregistrat şi în cazul direcţiilor silvice din judeţele Călăraşi, Sălaj, Tulcea, Maramureş, Satu Mare, Olt şi Ialomiţa. Cele 40 de direcţii silvice au organizat, în perioada 2011-2014, 46.756 licitaţii (fără judeţul Suceava), din care aproape 35% au fost licitaţii cu un singur participant. La nivel naţional sunt atestate 5.216 firme având ca obiect de activitate exploatarea forestieră. Cele mai puţine, respectiv 13 firme, sunt în judeţul Teleorman, iar cele mai multe, 563 sunt în judeţul Suceava, dar atestarea este valabilă la nivel naţional. Astfel, oricare din cele 5.216 companii atestate pentru activităţi de exploatări forestiere îşi poate desfăşura activitatea în oricare regiune a ţării. În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei consideră că nu este normală existenţa unui număr atât de mare de licitaţii cu un singur participant şi recomandă o mai bună valorificare a masei lemnoase prin evitarea situaţiilor de acest fel. O altă recomandare a Raportului preliminar pe piaţa lemnului o constituie întocmirea unui cadastru forestier.

Datele furnizate de INS indică o creştere continuă a suprafeţei fondului forestier, după 1990, dar acestea se datorează, în principal, unor reamenajări de păşuni şi introducerii în fondul fondului forestier a altor suprafeţe. Acesta arată că aparenta creştere a suprafaţei împădurite în România între 1990 și 2014 a fost în mare măsură rezultatul schimbării metodologiei de evaluare a suprafeţei acoperite de pădure.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.