A cântat la saxofon în timpul operației pe creier

Personalul medical din sala de operații a izbucnit în aplauze când Dan Fabbio a cântat o melodie la saxofon. Poate că nu a fost cea mai bună interpretare a lui, dar notele au fost, cum s-ar zice, muzică pentru urechile medicului Webster Pilcher, neurochirurgul care i-a umblat lui Fabbio prin creier.

„A cântat cursiv. A fost frumos“, spune Elizabeth Marvin, un profesor de teorie a muzicii de la Universitatea din Rochester. Abilitatea lui Fabbio de a cânta a demonstrat că Pilcher a îndepărtat în siguranță ultima rămășiță a unei tumori benigne din creier. Nu este pentru prima dată când un pacient a rămas conștient în timpul unei operații pe creier (inclusiv la noi în țară a fost efectuată una). Prin această metodă chirurgii se asigură că zone critice ale creierului nu sunt afectate în timpul operației. Dar este pentru prima dată când o operație de îndepărtare a unei tumori din creier este folosită pentru a identifica în creier locul precis al abilității de a cânta. „Am avut pacienți care cântau muzică country. Am avut pacienți care citeau. Am avut pacienți care scriau poezii pe masa de operație. Dar probabil că aceasta a fost cea mai dramatică experiență“, povestește Pilcher pentru NBC News.

Studiu amănunțit

Cazul, detaliat în revista Current Biology, a fost un triumf pentru echipa multidisciplinară de la Universitatea din Rochester, unde Marvin colaborează cu neurochirurgi precum Pilcher și o echipă de experți în neurologie cognitivă.

Chirurgii nu numai că au eliminat tumora din creierul lui Fabbio, în siguranță, păstrându-i abilitățile muzicale, dar au și arătat un mod de a folosi funcțional rezonanța magnetică pentru a determina locul precis al unei astfel de abilități muzicale în creier. „Am putut să înțelegem mai bine cum este reprezentată muzica în creier“, spune Mahon. Abilitatea muzicală se află într-o parte a creierului numită girusul posterior superior din partea dreaptă a creierului. Abilitățile de vorbire se află în partea stângă a creierului la cei mai mulți oameni. „Muzica și limbajul sunt în părți opuse ale creierului, spune Mahon, aflându-se ca într-o oglindă“.

Pentru Fabbio, un profesor de muzică de școală și liceu în New Hartford, statul New York, totul a început în momentul în care au apărut halucinații și un atac de apoplexie. „Brusc, fără niciun fel de avertisment, am început să aud tot felul de lucruri și să văd lucruri despre care știam că nu sunt acolo“, a spus Fabbio într-un interviu. „Era ca un vis, ca atunci când te trezești dintr-un vis și îți este foarte greu să-ți amintești ce ai visat“, spune Fabbio. Testele au arătat că a avut o tumoră pe creier care era foarte aproape de centrul creierului, cunoscut ca fiind important pentru prelucrarea muzicală.

„Oare voi fi OK după operație?“

Fabbio are numai 25 de ani și era foarte speriat. Dar s-a dovedit că tumora era benignă și că nu îi punea viața în pericol. A fost candidatul perfect pentru echipa din Rochester. Fabbio a povestit că era confuz în ceea ce privea consecințele operației. „Pentru mine, singura mea întrebare era dacă voi fi OK după“, spune Fabbio. Pilcher spune că programul avea ca destinație nu numai cercetarea și învățarea, dar și pentru a-i ajuta pe voluntarii unor operații de acest fel (așa cum a fost Fabbio) și alți pacienți. Pilcher spune că neurochirurgii vor „hărți exacte“, astfel încât să-i poată ajuta pe pacienți fără a-i răni. „Cum poți fi sigur că vei ieși pe ușa spitalului aceeași persoană care ai intrat?“, a întrebat el. „Am putut determina funcțiile motorie și senzorială și unele elemente ale funcției limbajului, dar sunt atât de multe lucruri care fac ca fiecare individ să fie unic.“ Aceasta a fost șansa lui. Unul dintre medici spune că RMN-urile sunt oarecum exacte. „Nu poți ști niciodată pe deplin dacă regiunea care se luminează pe scanare necesită vreo intervenție sau dacă este critică“, spune el. „Felul în care muzica este reprezentată în creier poate fi diferit de felul în care este reprezentat creierul“, adaugă Frank Garcea, care a lucrat în aceeași echipă de cercetare. Posibilitatea de a testa regiunile în timp real este o mare oportunitate.

Au scos tumora, dar mai poate cânta?

Fabbio a fost programat pentru RMN și alte analize, apoi în sala de operație, cu Marvin alături, a cântat o melodie simplă, fără prea mult efort, la saxofon. Au lucrat la prelucrarea fiecărui pas, fiecărei melodii și altele. „Erau aspecte ale procesării muzicii care erau în mod evident relevante pentru Dan“, spune Garcea. Apoi, a venit operația. O bucată din craniul lui Fabbio a fost dat la o parte, iar echipa lui Pilcher a plecat la vânătoare de tumori, făcând apel de multe ori la harta creierului lui Fabbio, pe care o întocmiseră. „Am îndepărtat cea mai mare parte a tumorii“, spune Pilcher. „Când ultimele rămășițe ale acesteia au fost îndepărtate, l-am rugat să cânte la saxofon pentru a ne confirma că încă poate să cânte. Și a putut.“ Fabbio nu-și amintește aplauzele, dar reprezentanții Universității au înregistrat totul. S-a întors la muncă șase săptămâni mai târziu, iar un an mai târziu nu mai simțea nici măcar cel mai mic disconfort.

Dar imediat după operație, abilitatea sa de a cânta a fost afectată. Se gândea că poate tumora nu fusese scoasă în întregime, poate că îi atinsese anumiți centri nervoși responsabili de abilitatea de a cânta, ori poate operația a fost una nereușită până la urmă. „Nimic nu suna cum trebuie, din punct de vedere muzical. Muzica nu suna corect. N-a sunat cum trebuie cam o lună. Iar asta a fost absolut îngrozitor. Îngrozitor“, spune Pilcher. Echipa a primit un grant al Institutului Național de Sănătate din SUA, de care, spune Pilcher, vor beneficia alți pacienți care au nevoie de operație pe creier. „Este o dovadă clară că de astfel de finanțări putem beneficia nu numai pentru a înțelege cum funcționează creierul, dar pot fi ajutați și bolnavii. Fără această finanțare, o astfel de operație, o astfel de cercetare, nu ar fi putut fi făcută. Punct. Ar fi fost imposibil“, conchide el.

„Awake surgery“ și în România

Și în România a fost efectuată o operație de tip „awake surgery“. Prof. dr. Claudiu Matei (foto), neurochirurg la clinica Polisano, este autorul unei rezecții tumorale cu pacientul treaz, a doua operație de acest gen în România. O tânără de 33 de ani, cu crize de epilepsie și diagnosticată cu o tumoră cerebrală situată lângă centrul vorbirii, a fost operată fiind trează în timpul intervenției. Acest tip de operație a fost necesar pentru ca echipa de neurochirurgi să poată proteja zonele cerebrale implicate în limbaj, pacienta comunicând permanent cu psihologul în timpul rezecției tumorale. Operația care a durat cinci ore a permis rezecția tumorală fără afectarea ariei motorii a vorbirii. Din câte se știe, prima operație neurochirurgicală cu pacientul treaz a fost realizată la Timișoara, în urmă cu mai mult de 40 de ani, de către prof. Vasile Miclăuș, la un pacient cu boala Parkinson. De atunci până acum, evident că lucrurile s-au schimbat, iar astfel de operații presupun o muncă de echipă și o abordare multidisciplinară extrem de complexă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.