Filmul „Undeva la Palilula”, regizor Silviu Purcărete, producător Tudor Giurgiu, finanțat prin concurs de CA al CNC în 2009, – predat cu întârziere față de termenul contractual și decretat, din această cauză, prejudiciu de către DNA -, a primit de la succesorul fostului director general E. Șerbănescu, în 2014, ultima tranșă de credit rămasă restantă.
Totuși DNA, împotriva sensului acelor de ceasornic, îi impută costul filmului – pentru un motiv imaginar de altfel – lui E. Șerbănescu, care a plecat din instituție mult mai înainte, adică în iunie 2013.
Reamintim că actul de acuzare pretinde că așa-zisul prejudiciu, egal chiar cu costul filmului (!!!), cauzat, în raționamentul defect al procurorilor, de predarea cu întârziere a filmului față de termenul contractual (o situație comună în industria cinematografică de pe toate meridianele), s-ar fi transformat în „foloase necuvenite” pentru producător, cu toate că nici în contabilitatea CNC și nici în cea a producătorului Libra Film nu există niciun prejudiciu, respectiv niciun „folos necuvenit”.
Nu există nicio legătură de cauzalitate contabilă, faptică, juridică, între predarea cu întârziere a unui film și producerea vreunui prejudiciu (cu atât mai puțin un prejudicu egal chiar cu cuantumul cheltuit de producător pe producția filmului în cauză).
DNA șterge astfel cu buretele realitatea existenței filmelor ca de pe o tablă de seminar și inventează o alta, un univers al absurdului, demn de Kafka sau de Eugen Ionescu, în care filmele se evaporă, se aneantizează după dorința de a fabrica dosare a procurorilor – sau după ordinul primit. O instituție care trăiește, cel puțin în acest dosar, prizonieră în propria ei bulă de infracțiuni imaginare.
Filmul, selectat oficial la festivalurile de la Karlovy Vary 2012, East End Film Festival UK 2012, International Antalya Golden Orange 2012, Valladolid International Festival 2012, Black Nights Talin Festival 2012, Making Waves New York 2012, Wurzburg Festival 2012, și premiat la South-East European Film, Los Angeles 2013, pentru „Cel mai bun debut de lung metraj”, urmează, potrivit legii, să intre automat în 2022 în patrimoniul național, producând o fractură de logică elementară în actul de acuzare care nu pare să jeneze pe nimeni la DNA.
Același lucru se va întâmpla cu restul de 27 de filme din totalul de 40 (12 au intrat deja în patrimoniu, dar DNA le păstrează în continuare prejudiciu, ca și când patrimoniul național poate conține prejudicii) produse prin hotărârile C.A. al CNC.
Toate sunt incriminate fabulatoriu de DNA ca fiind prejudiciu (inclusiv cele selectate și premiate la festivaluri internaționale, 35 la număr) din cauza arătată mai sus, invenție pentru care Eugen Șerbănescu este acuzat – după 7 ani de la plecarea din instituție și tot atâtea controale ale Curții de Conturi care nu au semnalat niciun prejudiciu – de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, având bunurile mobile și imobile sechestrate.
Este răsplata pe care reprezentanții statului român o acordă fostului director general, după ce, în directoratul său (oct. 2006 – iunie 2013), a crescut producția de film cu sută la sută față de perioada anterioară corespunzătoare, iar creatorii români au repurtat cele mai mari și mai multe premii la festivaluri internaționale din istorie, inclusiv Palme d’Or la Cannes și doi Urși de Aur la Berlin – și pentru lung-, și pentru scurt-metraj de ficțiune – prilejuind tot atâtea momente de vizibilitate și notorietate pozitivă pentru România.
Si eu ca un handicapat ce sunt credeam ca in film este vorba despre un procuror cu „onoare” din DNA care vrea sa renunte la cazul in care cerceteaza un politist corupt si care trebuie achitat pe motiv de sot de sef DIICOT! Felicitari justitia independenta rromana cu Johannis in frunte!
DACĂ PREDAREA CU ÎNTÂRZIERE A UNUI FILM ESTE CORUPȚIE ȘI INFRACȚIUNE – ATUNCI NEREALIZAREA AUTOSTRĂZILOR DE 30 DE ANI CE ESTE?! Dar stați că pe băieții securiști deștepți asfaltangii și bordurangii nu îi anchetează nimeni. Ei au permis de furt în țara prostiei. Studiile de fezabilitate interminabile ce sunt?! Falimentarea și vânzarea la fier vechi a fabricilor în locul privatizării ce a fost? Ce bătaie de joc!
Din ultimele filme regizate de DNA: ratarea marilor dosare de corupție de ordinul miliardelor de euro, ratarea sancționării multinaționalelor, descoperirea unui caz teribil al unui polițist care lua mită în pizza la Iași și al unui polițist care lua șpagă de la căcănarii ăia de pe plajă cu porumb. Aceasta este filmografia prost regizată a DNA. Niște filme pentru prostit proștii că ei se fac că lucrează.
Chestia cu filmul premiat e perdanta din prima și chiar dubioasa. N-are legătura cu comiterea unui posibil prejudiciu, de oriunde. E logica veche, dacă esti valoros poți sa furi! Ca director pentru gestionarea banilor exista niște proceduri, peste care nu se poate trece. Afaceri la case de filme s-au făcut și pe vremea lui Ceaușescu, Cornel Nistorescu a scris despre afacerile lui Corneliu Leu, personaj puternic, talentat, și cu relații mari. Ancheta lui Nistorescu pare-se ca dat roade. Cazul lui Eugen Serbanescu pare a fi o favorizare, poate involuntară, care ar trebui sa-l scoată din vinovăția cerută de lege. Banii se pot recupera de unde au ajuns nelegal, dacă e adevărat ceva din aiureala asta f. urită.
Sa le fie rusine ca au pus sechestru pe bunurile unui om ce nu are nimic a face cu filmul in cauza. Se pare ca DNA a aterizat intr-un alt film (fals). O minciuna in falsh ? Asta ca sa facem haz de necazul unui om nevinovat.
O porcarie de film,un film pentru zdruncinati la cap….merita bagati la bulau cei care au bagat bani in aceasta batjocura cinematografica !!!!!!!
Practica de a inventa prejudicii este una curenta in DNA!Aceste „prejudicii” nu sunt calculate de vreun expert independent, ci de angajati ai DNA (si SRI, probabil), cu diploma de experti contabili!De fapt, nu exista nicio expertiza, prejudiciile sunt calculate di pix, la ordin!