Iulian Stănescu: „Oamenii înainte de toate!”

România se confruntă cu o criză majoră şi impredictibilă, generată de răspândirea coronavirus (COVID-19). Suntem într-o situaţie de incertitudine: nu putem şti cum vor evolua lucrurile, la ce prag va ajunge numărul celor infectaţi/suspecţi/carantinaţi, cât de mare va fi impactul negativ în economie şi societate.

Devine limpede că trebuie:

O planificare pe scenarii
Scenariul de bază sau scenariul secundar trebuie gândit acoperitor, luând în calcul că evenimentele merg în direcţia cea mai indezirabilă.

În egală măsură, este clar că politica de gestionare a crizei coronavirus trebuie structurată pe paliere diferite, după conţinutul măsurilor şi aria de competenţă a acelora care le elaborează şi le pun în aplicare. Prin urmare, vom avea:
Măsuri de susţinere a sistemului sanitar. Achiziţii de medicamente şi consumabile sanitare, suport moral şi financiar pentru personalul medical. Acestea intră, în principal, în aria de responsabilitate a Ministerului Sănătăţii.

Măsuri de prevenire a răspândirii virusului. Aici intră o largă paletă de măsuri ce ţin de distanţarea socială şi rămânerea la domiciliu a populaţiei, precum: închiderea sau reducerea activităţii pentru spectacole, adunări publice, HORECA etc., închiderea graniţelor, suspendarea curselor aeriene, procedurile de intrare în autoizolare/izolare/carantină, supervizarea şi aprovizionarea acestor persoane. Acestea intră, în principal, în aria de responsabilitate a Ministerului de Interne. Probleme critice:

Închiderea graniţelor pentru cetăţeni străini, cu excepţia acelora din transportul de mărfuri, care doar tranzitează România, caz în care trebuie proceduri, spaţii speciale de deservire şi alimentare cu combustibil
recomandarea generală pentru persoane care au cetăţenia română şi vor să vină în România de a rămâne acolo unde sunt
orice cetăţean român care revine în ţară intră, obligatoriu, în procedură de carantină un anumit număr de zile. Cum ne asigurăm că procedura e respectată, având în vedere că numărul de poliţişti, jandarmi şi militari nu depăşeşte circa 65.000 de persoane, în comparaţie cu sutele de mii – poate chiar de ordinul milioanelor – de persoane cu cetăţenie română care vor să revină în ţară sau chiar au revenit? Ar trebui gândită o procedură de rechiziţionare cu plată la nivelul costurilor serviciilor (gen 150 lei pe zi) de camere de hoteluri şi pensiuni, care pot să deservească şi persoanele respective cu hrană şi, astfel, să îşi păstreze activitatea.

Măsuri economice şi sociale, categorie în care intră:
Măsuri de politică monetară: rata de dobândă de referinţă a BNR, norme privind plata ratelor la împrumuturi de către firme, populaţie
Măsuri de politică bugetară: necesitatea unei rectificări bugetare, pentru a cuprinde în buget cheltuielile excepţionale aferente crizei coronavirus, inclusiv cu cererea către Comisia Europeană ca acele sume să nu fie luate în calculul privind deficitul excesiv
Măsuri de politică economică: scheme de ajutor de stat pentru anumite firme, expuse la şocul coronavirus, care se confruntă cu o reducerea reală şi substanţială a activităţii lor, ce le poate pune chiar în pericol existenţa – Ministerul Economiei, Ministerul de Finanţe
Măsuri de politică fiscală: înlesniri la plată pentru impozite şi contribuţii sociale, dar numai în anumite cazuri, pentru preveni abuzuri şi fraude – Ministerul de Finanţe
Măsuri de politică socială: măsuri privind asigurările de şomaj şi populaţia neocupată, care nu îşi mai poate găsi un loc de muncă, măsuri privind reglementarea şi susţinerea şomajului tehnic, ajutoare de urgenţă pentru persoanele aflate în carantină/autoizolare şi care nu au venituri din muncă ori nu pot realiza venituri din (tele)muncă – Ministerul Muncii.

Materialul de faţă se concentrează pe măsurile economice şi sociale. Acestea trebuie să pornească de la unele realităţi şi principii:
Bugetul general consolidat este deja într-o stare de tensiune, de dezechilibru major în venituri şi cheltuieli, în principal din cauza ponderii extrem de scăzute a veniturilor fiscale în PIB, care ne plasează pe o traiectorie divergentă faţă de restul statelor membre UE, plasându-ne mai degrabă spre un profil de lumea a treia, cu stat slab, disfuncţional. În această conjunctură, măsurile excepţionale trebuie să intre în vigoare numai după ce stabilizatorii automaţi nu mai fac faţă ori sunt disproporţionaţi faţă de severitatea crizei

Capacitatea macro-economică a României de a susţine un deficit public mare, de susţinere cu orice preţ a economiei, întreprinderilor şi populaţiei, după modelul anunţat, de pildă, de Germania, este sever limitată de nivelul general de dezvoltare al economiei României. Ţara noastră nu este în situaţia Germaniei, SUA ori chiar a Italiei, în care banca centrală să cumpere titluri de stat şi să susţină deficitul ori în care titlurile de stat îşi pot găsi, fără probleme, cumpărători pe pieţele financiare

Trebuie evitate fraudele şi abuzurile; din păcate, România are un trecut mai puţin glorios în ce priveşte corupţia, profitorii şi speculanţii în situaţie de criză, chiar şi în perioadele de război; iar recent, în 2010-2011, când populaţia suporta aproape în întregime costurile crizei, cu tăieri de salarii de 25%, TVA 24%, guvernanţii de atunci făceau plăţi de miliarde de euro pentru restituiri de proprietăţi de o legalitate dubioasă. Prin urmare, trebuie mare atenţie, îndeosebi la „tunurile” cu banii publici prin achiziţiile făcute în afara cadrului legal uzual, motivate de regimul stării de urgenţă

Prioritatea trebuie să fie reprezentată de viaţa şi bunăstarea oamenilor, apoi a firmelor; altfel spus, nu este – sau nu sacrificăm – omul pentru economie, ci economia trebuie să fie în folosul omului. Cu alte cuvinte: oamenii înaintea profiturilor şi formule de ajutor financiar nediscriminatoriu. Dar într-o abordare corectă, însă nu laxă, astfel încât să beneficieze de ajutor financiar care au capacitatea de plată şi sunt puţin sau deloc afectate de coronavirus, căci astfel se poate ajunge colaps bugetar. În asemenea situaţii de criză există destui pescuitori în ape tulburi care vor să ”prindă” banii publici ajung şi să-i ducă în buzunare private, sub pretextul susţinerii economiei şi combaterii coronavirus

Având în vedere realitatea fiscal-bugetară şi nevoia de a evita frauda şi risipa de bani publici, este necesară susţinerea numai a acelor firme viabile sau de importanţă strategică pentru economie (gen Tarom, CFR Călători, CFR Marfă, Metrorex şi societăţi de transport public de persoane, în cazul reducerii activităţii), pe baza următoarelor principii
spre exemplu, la scheme de ajutor de stat sau la fonduri de suport din partea statului pot avea acces numai societăţile comerciale care:

Au realizat profituri înainte de criză (nu cele care provoacă pierderi în economie sau au provocat pierderi şi înainte de criză şi nu sunt viabile),
Nu sunt în insolvenţă
Sunt la zi cu plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, deci nu au un comportament evazionist, antisocial şi lipsit de solidaritate cu restul societăţii şi economiei
Nivelul capitalului propriu este peste nivelul capitalului subscris şi vărsat, deci nu sunt firme decapitalizate de către acţionari sau asociaţi, care, în acest caz, manifestă un comportament de dezinvestire din propriile firme
pot demonstra că din cauza coronavirus au avut o reducere substanţială a activităţii economice – în special cele din zona de servicii prestate populaţiei: HORECA, transport de persoane, frizerii etc.
În practică, schemele de ajutor pot lua forma unor pachete de achiziţii bunuri şi servicii, care să acopere, spre exemplu, nevoile de sănătate publică (producţie de medicamente şi echipamente sanitare) şi a regimului de carantină/izolare (cazare de către hoteluri sau pensiuni, preparare de mâncare de către restaurante etc.), prin măsuri de ajustare a producţiei de bunuri şi servicii ale firmelor care doresc să acceseze aceste fonduri

Politica intervenţionistă în economie sub starea de urgenţă trebuie să aibă în vedere creşterea producţiei de medicamente şi consumabile sanitare, pe cât posibil, având în vedere efectele dezindustrializării şi dificultatea asigurării importului de materii prime

Orice politici ori măsuri de urgenţă să fie temeinic justificate, adecvate situaţiei şi proporţionale cu obiectivul propus

Măsuri concrete în domeniul social
Legislaţie de urgenţă privind ajutorul de şomaj
Justificare: unele firme invariabil îşi vor sista activitate; persoanele neocupate, îndeosebi şomerii de lungă durată, cele intrate în şomaj şi cele care intră în populaţia activă (în rezervele de muncă, îndeosebi absolvenţii de bacalaureat şi învăţământ profesional din vara 2020) au şanse inexistente ori foarte mici de a găsi un loc de muncă atâta timp cât persistă criza coronavirus, deci cel puţin următoarele 2-3 luni
Măsuri: creşterea cuantumului indemnizaţiei de şomaj la un nivel care să permite o viaţă în condiţii decente, peste pragul de subzistenţă, spre exemplu la 85% din salariul minim net, circa 1.145 de lei

Măsuri privind reglementarea şi susţinerea şomajului tehnic
Justificare: în contextul coronavirus, firme care îşi văd redusă substanţial activitatea vor fi forţate să recurgă la şomaj tehnic sau concediu fără plată al angajaţilor
Măsuri: regândirea şomajului tehnic, în sensul în care firmele viabile economic, care sunt la zi cu plata impozitelor, să poată aplica la o schemă de suport prin care impozite şi contribuţii sociale să nu mai fie plătite, dar numai după ce fac dovada că firma a susţinut ori poate susţine din mijloace proprii, cel puţin pentru o perioadă de timp, plata angajaţilor

Înlesniri la plata ratelor, impozitelor persoanelor fizice
numai pentru acele persoane care pot face dovada că veniturile le-au fost afectate de către criza coronavirus prin pierderea locului de muncă, a veniturilor independente etc.; altfel se lasă loc abuzurilor şi pot apărea situaţii în care nici cei care pot să plătească nu o mai fac

Ajutoare de urgenţă pentru persoanele aflate în carantină/autoizolare şi care nu au venituri din muncă ori nu pot realiza venituri din (tele)muncă
Instituirea unui beneficiu social excepţional, pe durata crizei coronavirus, prin care persoanele aflate în carantină/autoizolare şi care nu au venituri din muncă ori nu pot realiza venituri din (tele)muncă – spre exemplu, cei veniţi din afara ţării – să beneficieze de un venit minimal, peste pragul de subzistenţă, din care să îşi poate asigura consumul de alimente, bunuri şi servicii de necesitate

Regândirea oportunităţii aplicării legii pensiilor
Invariabil, starea finanţelor publice sub impactul crizei coronavirus va pune în discuţie sustenabilitatea indexării cu 40% a punctului de pensie şi a recalculării pensiilor din 2021

Iulian Stănescu

cercetator ştiinţific II, doctor în sociologie
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.