Firmele fraţilor Micula au acumulat datorii la stat de peste 25,9 de milioane de euro. Lista Finanţelor cu datornici în executare silită a fost populată în premieră cu o serie de societăţi de leasing printre care Raiffeisen şi Ţiriac. Datoriile multora dintre societăţi au urcat vertiginos în ultimele patru luni.
Agenţia de rating vede o comprimare a PIB mai optimistă chiar decât ultimele estimări ale Guvernului.
UE a acordat termen de graţie pentru ajustarea deficitului bugetar pentru două ţări din estul Uniunii, argumentând că, acum, lupta împotriva recesiunii este o prioritate mai mare decât consolidarea fiscală. România nu se află printre ele pentru că are un acord respectat, iar UE nu vede progrese clare în acest sens.
În premieră, o voce de la FMI spune că dorinţa lui Boc de a avea un deficit bugetar mai mare poate fi îndeplinită.
Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României. Comisarul Almunia îndeamnă Guvernul să respecte condiţiile din acordul cu FMI.
Guvernul ia în calcul scăderi drastice ale economiei în trimestrele doi şi trei, de 8,9%, respectiv 9,1%. FMI va revizui ţintele din acord dacă prăbuşirea economiei îi depăşeşte aşteptările.
De cinci ani, în ciuda creşterilor de preţuri, suma pe care statul o lasă neimpozitată angajaţilor, pentru creşterea copilului, a rămas plafonată la 100 de lei.
Guvernul ia în calcul scăderi drastice ale economiei în trimestrele doi şi trei, de 8,9%, respectiv 9,1%. Scăderea PIB-ului din ultimul trimestru al anului trecut ne va “scoate” la -7% la sfârşitul anului.
Premierul Boc îi cere ministrului Finanţelor să fie mai curajos şi să ceară partenerilor din acordul de finanţare să ne dea voie să mărim deficitul bugetar. UE şi FMI spun pe faţă că le e teamă ca banii contribuabililor să nu fie deturnaţi în campania electorală.
Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, spune că guvernul trebuie să se încadreze în ţintele de cheltuieli stabilite. O recalculare s-ar putea produce în august.
Firmele fără datorii la 30 septembrie pot amâna datoriile de două ori, pentru că ordonanţa expiră abia în iunie 2010, iar textul ei spune că o firmă poate solicita o amânare pe an.
Societăţile trebuie să aibă un trecut imaculat, iar până în toamna trecută să fi plătit la timp toate dările către stat. Pentru sumele amânate se pun drept gaj active ale firmei.
Guvernanţii discută, neoficial, despre creşterea taxelor începând cu 1 ianuarie 2010.
Consiliile Locale vor putea alege între o cotă de taxare de 2% din preţul nopţii de cazare şi una de 1%, în cazul în care vor să creeze un avantaj hotelierilor din zona lor.
Comisia recunoaşte că economia noastră a devenit imprevizibilă şi recomandă României să taie din cheltuielile bugetare prea mari pentru acest an, iar lefurile angajaţilor de la stat nu sunt ocolite. Dacă previziunea de scădere a PIB-ului de 9% se confirmă şi dacă acordul cu FMI nu va fi renegociat, cheltuielile de personal ar putea fi tăiate cu alte 1,2 miliarde de lei
Andreea Vass, cea care a avansat această previziune sumbră, spune că Guvernul are trei variante de măsuri pentru a ieşi din această situaţie: să crească taxele, să scadă salariile bugetarilor sau să îşi dea angajaţii afară.
Consiliera premierului Boc spune că Guvernul are trei variante de măsuri pentru a ieşi din această situaţie: să crească taxele, să scadă salariile bugetarilor sau să îşi dea angajaţii afară.
Europenii plătesc 5 miliarde de euro pentru criza românească, în cinci tranşe, dar numai dacă Guvernul şi Parlamentul îndeplinesc o serie de sarcini. În trimestrul al doilea din 2010, Europa trage linie şi va hotărî dacă mai merităm a treia tranşă
UE a semnat Memorandumul care stabileşte valoarea şi termenul tranşelor din creditul de 5 miliarde de euro pe care România îl va primi de la UE pentru combaterea efectelor crizei.
Guvernul a eliminat şi a comasat 189 de taxe şi tarife din domeniul nefiscal, anunţă Ministerul Finanţelor.
Sindicaliştii cer ca evaluatorii de la Bac să fie plătiţi la fel ca anul trecut, deşi, după întâlnirea de joi, au înţeles că Ministerul Educaţiei a rămas fără bani destui pentru că a trebuit să scadă cheltuielile de personal cu 20%.
Ministrul Finanţelor anticipează că, într-un scenariu în care economia nu dă semne de relansare, scăderea PIB ar putea fi de 6,5% în 2009. În aceste condiţii, renegocierea deficitului bugetar cu FMI devine inevitabilă.
Datoria externă totală a României a ajuns după luna aprilie la 71,75 miliarde de euro, în scădere cu 1,25 miliarde de euro (1,71%) faţă de finalul anului trecut.
Angajaţii vor putea opta pentru perioade de concediu fără plată sau muncă neplătită, cu eşalonarea salariului pe trei, până la şase luni.
Populaţia şi firmele îşi plătesc taxele la nivelul de anul trecut, când economia duduia. Guvernul risipeşte banii pe cheltuieli, în special cu salariile, scăpate de sub control.
Instituţia sugerează celorlalte ministere că n-au motive să întârzie plata salariilor, de vreme ce sumele privind cheltuielile de personal pe 2009 au fost propuse la începutul anului chiar de ele.
Fiecare ministru va răspunde legal, atenţie!, şi politic dacă scapă de sub control cheltuielile cu personalul, le transmite premierul. Boc e forţat de acordul cu FMI să nu depăşească plafoanele de cheltuieli.
Memorandumul tehnic care însoţește acordul cu FMI spune guvernului cât să cheltuie pe fiecare trimestru și când să fie gata legea salarizării unice.
Guvernul a făcut un nou Raport de convergenţă, după cel din februarie cu cifre abracadabrante. Şi acesta este pe termen mediu şi prevede că indicatorii proşti pentru România se limitează la anul 2009.
În aprilie, comparativ cu aprilie 2008, aportul de de capital străin la firmele din România a fost de peste trei ori mai redus.