Autoritatea publică în epoca post-stabilităţii

Asistăm la o prăbuşire certă a valorilor, chiar dacă fenomenului i se adaugă inerţial şi structuri hibrid care au contribuit la erodarea de acum. Opoziţia la acest spectacol apocaliptic, de sfârşit de lume, este tot mai mult redusă la tăcere de atmosfera care se instalează. Lucrurile care ar trebui să constituie pietrele de rezistenţă ale edificiului intră în malaxorul conjuncturalului. Fostele dictaturi comuniste din est au lăsat în urmă o oarecare circumspecţie care se află la originea unor reacţii de autoapărare ideologică şi morală justificate. Alianţele pot fi puternice numai prin profilarea adversarului comun, ceea ce se constituie într-o realitate majoră. Instabilitatea actuală este nimic pe lângă aceea care se prefigurează. Apogeul crizei politice este de natură morală directă, generator de contraselecţie. Aproape toate principiile democraţiei clasice, unice, s-au volatilizat în conflicte posibile. Autoritatea publică se revendică peste tot în Europa de la un facil din epoca Războiului Rece de parcă UE ar fi pe un alt continent. Tot mai contradictorie, dominată de o concurenţă neloială, pretinsa politică european-comunitară se deplasează continuu spre artificiul propagandistic. Efortul găsirii unei voci unitare nu mai interesează pe nimeni şi, în absenţa acestuia, reforma este o simplă aliniere la interesele statelor puternice, asemenea consecinţelor unui război. Tragediile petrecute recent în Europa nu aparţin doar terorismului internaţional. Sincronizarea împotriva acestei teribile ascensiuni a destabilizării nu s-a constituit în mod real nici acum. Dezastrele par a fi subiectul unui şantaj al unor forţe tot mai obscure din interiorul structurilor unor state. Autoritatea publică tot mai diminuată este un indiciu al schimbării regulilor într-un registru tot mai sumbru. Normele democratice nu mai sunt operaţionale noului tip de putere publică ce se prefigurează. Oricât experiment, provocare şi inducere a unor atitudini care să permită o legislaţie incriminantă ulterior s-ar testa, nu există decât consecinţe dramatice. Mutarea excesivă a centrului de responsabilitate al ţărilor europene la Bruxelles a creat o dublă comandă generatoare de criză şi frustrare, slăbind autenticitatea creativităţii politice şi civice.

Asediul asupra Europei lasă loc la prea multe comentarii oficiale aberante, care vor să-l relativizeze, din cauze destul de conturate. Reziduurile sociale ale totalitarismului german interbelic transpar în această voită continuare a unei false integrări a emigranţilor. Europa nu mai este condusă de majoritatea ţărilor care o constituie, deciziile fiind tot mai în dezacord cu cei obligaţi la acceptare solidară. Evenimentele din Europa, în contextul celor internaţionale, sunt destul de grave încât nevoia de aducere în scenă a unui om politic diferit de cel de acum este cam singura posibilitate de prezervare a stabilităţii. Tehnocraţii nu mai pot fi o soluţie la criza în plină extindere, nici autoritarismul găunos care poate complica şi mai mult lucrurile. Europa instituţională şi politică se clatină ameninţată de o falsă autoritate care este tot mai incapabilă de asumarea responsabilităţilor.

Naţionalismul propagandistic, xenofobia ajung soluţii, cu viteză alarmantă, într-o societate tot mai expusă, acesta fiind testul absolut al epuizării actualului mod de a face politică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Vieru 1330 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.