Autoritatea violenței

Din informațiile oficiale, un fost parlamentar, nomina odioasa, a agresat un polițist de la rutieră și, la rândul lui, a primit un tratament desfigurant. Incriminarea fostului parlamentar intră prima în discuție, până la proba contrarie, chiar dacă nu ar fi la mijloc motivul fostei sale poziții publice. Este inadmisibil ca un fost sau actual oficial, fie din poziția unui reprezentant al electoratului, să reprezinte un pericol public de o asemenea gravitate. Scene de violență fizică vedem, din păcate, în multe parlamente, inclusiv în Japonia, nu numai în stradă, precum cazul în discuție. Oficialii români, prin lipsa grilelor de sancționare a derapajelor comportamentale și a poziției deținute, au un comportament abuziv general. Conflictul surd între reprezentanții autorității, oricare ar fi aceștia, se simte în întreaga societate românească. Frustrările și legislația ambiguă deseori au făcut loc acestor confruntări, desigur, reprobabile.

Ce poate înțelege din acest conflict corp la corp cetățeanul obișnuit, mai exact o țară întreagă? Sugestia conflictului pune astfel în discuție prin înseși datele din „teren“ întreaga noastră procedură publică. Nu este primul parlamentar în conflict cu legea. Cândva, un fost președinte, după ce ar fi avut o alcoolemie nu tocmai în parametri legali, s-ar fi urcat la bordul mașinii pe care ar fi pilotat-o în deplină lejeritate. Nu l-au oprit nici gărzile plătite din banii publici, nici poliția nu a fost sesizată de prezența la volanul mașinii a unui cetățean potențial cu grad de pericol în trafic. Fostul parlamentar, eroul zilei de acum, până ieri având probabil un ecuson în parbriz cu înscrisul „Parlamentul României“, știe că i se permite totul. Autoturisme cu înscrisul respectiv vedem zilnic pe trotuarele Capitalei sau în locuri cu interdicții drept sfidare și amenințare directă. Limitarea violenței până la descurajarea ei totală nu poate veni decât pe un circuit legislativ circular, nu unilateral.

Nevinovația agentului de poliție nu poate fi pusă la îndoială. Însă nu se pot trece cu vederea cazurile pe bandă rulantă unde instituția poliției se află de partea cealaltă, acolo de unde a apărut agresorul de acum. Atacul fizic al unei persoane este încă un fapt lipsit de corelativele sale penal-legislative. Situația fostului parlamentar nu poate fi anulată de nicio atenuantă. Pe de altă parte, faptul că acestuia i s-a desfigurat fizionomia reprezintă un fapt de o gravitate extremă. Actele de violență, inclusiv ale poliției, arată ca un eveniment reprobabil de natură privată. Cazul în sine pare a avea doi vinovați, cu o cazuistică total diferită, asta în condițiile în care dorim ca asemenea situații să nu se mai repete.

Poliția nu poate fi asimilată metodelor violente, având de partea sa legea și metode de aplicare profesioniste. Sunt destui care se situează de partea uneia sau alteia dintre părți. Autoritatea violenței expune instituțiile și societatea. Imobilizarea unui nemernic care își permite să ultragieze un polițist nu permite acestuia să abordeze același tip de relaționare, nici să fie o victimă. Două cauze caracteristice pentru România momentului. Excesul de zel al polițistului în abordarea unui posibil infractor ar trebui înlocuit cu profesionalismul unor proceduri care exclud violența.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Vieru 1329 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.