Autostrada închisă a început să crape şi mai mult

Lotul III din autostrada Sibiu-Orăştie, situat între Cunţa şi Sălişte, închis traficului din luna septembrie 2015, a început să crape în zona viaductului de la Aciliu, cea mai mare construcţie de acest fel din ţară. Conform jurnaliştilor de la Turnul Sfatului, la aproape doi kilometri de zona de 200 metri demolată, pe calea de rulare Sibiu-Sebeş, imediat după viaduct, apare o crăpătură de zece metri, ce se întinde pe banda 1 în paralel cu marcajul care delimitează banda de urgenţă. În plus, se observă cu ochiul liber şi o tasare a terasamentului, care a început să o ia la vale, spun ziariştii sibieni.

Foto: Turnul Sfatului

În vara anului trecut, apele pluviale au spălat culeele executate defectuos la acel capăt de viaduct, astfel încât, în toamnă, Salini Impregilo, constructorul acestui lot de autostradă, a remediat aceste defecţiuni.
Problemele de la Aciliu nu se termină aici. Conform Turnului Sfatului, în imensul debleu săpat în dealurile din zona viaductului, soluţia de stabilizare a solului aplicată de Salini Impregilo, şi anume un material geotextil cu care a fost acoperit tot dealul peste care a fost însămânţată apoi iarbă, se dovedeşte a fi inutilă. Se observă că valuri de pământ au început să alunece către autostradă, angrenând atât materialul geotextil, cât şi rigolele betonate destinate scurgerii apelor pluviale.

Zona Aciliu este foarte problematică din punctul de vedere al stabilităţii solului. Într-un text scris în urmă cu câteva luni, specialistul în infrastructură Mihai Alexandru Crăciun atrăgea atenţia asupra problemelor: “Straturile superioare ale solului, mai ales cele nisipoase precum în zona Aciliu, au de multe ori un comportament fluid, modelat de apa care se infiltrează, de ciclurile de îngheţ-dezgheţ, de greutatea proprie a solului şi de greutatea construcţiei. Iar dacă este vorba de o cale de transport, vibraţiile induse de trafic contribuie şi mai mult la deplasarea solului. Când sub stratul nisipos există un strat de sol impermeabil, atunci la limita dintre cele două se dezvoltă un plan de alunecare. Pentru că apa care se infiltrează prin stratul superior se adună pe suprafaţa celui inferior, prin care nu poate trece. Și astfel se creează o peliculă lubrifiantă între straturi, pe care solul moale de deasupra alunecă precum pe o coajă de banană”.

Potrivit acestuia, pe un asemenea teren trebuie construită o lucrare grea şi solicitantă pentru sol, aşa cum este o autostradă. “Este esenţial ca zonele cele mai predispuse la alunecare să fie traversate de lucrări de artă (poduri, viaducte, tunele) a căror fundaţie să fie aşezată pe straturile de sol solide din adâncime”, a scris Mihai Alexandru Crăciun.

Contractul cu italienii de la Salini Impregilo a fost reziliat după ce 200 de metri din acest lot au fost demolaţi pentru că s-au găsit infiltraţii sub asfalt.

Construcţia defectuoasă a autostrăzilor din România pare să fie un blestem pentru că deseori se întâmplă să apară probleme. După Sibiu-Orăştie, acum în atenţia celor de la Drumuri se află Lugoj-Deva. Porţiuni din tronsonul doi arată ca după un mare cutremur. 17 km sunt cu probleme, iar pe 7 din ei unde au apărut fisuri uriaşe de mai bine de un metru în adâncime şi 30 cm lăţime.

Şi asta nu e tot. Lotul I de autostradă Nădlac-Pecica e plin de gropi deşi a fost dat în funcţiune acum un an. Lotul III de autostradă Sibiu-Orăştie a fost închis după ce s-au constatat infiltraţii sub asfalt. Anul trecut, la terminarea iernii, Autostrada Soarelului era măcinată de gropi. Vorbim deja de un fenomen care provoacă mari nemulţumiri şoferilor, dar şi care generează mari întrebări legate de modul cum sunt cheluiţi banii pentru construcţia autostrăzilor pentru că la primul îngheţ apar şi craterele.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.