Avangarda revizitată

Miercuri, 24 septembrie şi sâmbătă, 27 septembrie, de la 20.00, la Cinemateca Eforie, sunteţi invitaţi la proiecţia celei de-a 7-a sesiuni din cadrul ediţiei dedicate avangardei cinematografice din România. Vor fi difuzate 5 reportaje inedite care au în centru figura sculptorului francez de origine română Constantin Brâncuşi, jurnale sonore de actualităţi realizate între anii 1964 şi 1970.

Proiectia peliculelor va fi prefaţată de filmul documentar Brâncuşi, realizat în 1996 şi semnat de exegetul Cornel Mihalache, care va fi prezent la prima sesiune din 24 septembrie pentru o discuţie cu publicul.

În anii ’50, în RPR, personalitatea lui Constantin Brâncuşi era una indezirabilă, opera catalogată decadentă şi aproape degenerată de către minţi luminate precum Călinescu sau Graur, în 1956 are loc prima retrospectivă bucureşteană a operei lui Constantin Brâncuşi, organizată, printre alţii, de criticul şi istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la Bucureşti unul dintre cele mai mari colocvii internaţionale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine română. Până în anii ’70, regimul comunist şi cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare şi, pe undeva, de aculturaţie a imaginii şi operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, găsindu-i-se vestigii şi reminiscenţe folclorice chiar şi acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuşi a fost unul din cei mai acerbi însoţitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deşi indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuşi nu demult acceptat de cultura autohtonă, însă cu preţul angajării operei acestuia în discursul naţionalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuşi în proximitatea de drept a avangardei. Am pus lucrarea documentaristului şi brâncuşologului Cornel Mihalache ca prefaţă la cele cinci documente cinematografice inedite, aflate în Arhiva Naţională de Filme din România, pentru o mai acută observare a modului în care a fost asimilată, începând cu 1964, personalitatea sculptorului de origine română de către regimul comunist.

Masa Tăcerii

Brâncuşi (România, 1996, documentar, 79 min.) este regizat de Cornel Mihalache, care semnează şi scenariul. Imaginea: Alex Goldgraber. Montaj: Teodora Apolozan, Elisabeta Zamfirescu. Editor: Remus Stoica.

Muzica este compusă de Mircea Octavian.

Sunet: Radu Zamfirescu. Asistenţi: Andreea Stroescu, Cristina Grigore, Gheorghe Cocoru, Vasile Grigore.

Costume: Geta Solomon. Efecte speciale: Liviu Georgescu. Grafică: Radu Vintilă.

Referent: Barbu Brezianu. Pelicula cuprinde secvenţe cu René Clair şi Erik Satie.

Cu: Traian Rocşoreanu, Dan Nasta, Varvara Ştefănescu, Constantin Drăgănescu.

Producător: Felicia Cernăianu, Studio Cinerom, Sahia Film.

Va fi proiectat, de asemenea, reportajul din 1964, Constantin Brâncuşi. Hobiţa – Paris.

Producător: Actualitatea în imagini 46 / 1964,

Constantin Brâncuşi. – Imagini din Hobiţa, Oltenia, locul naşterii lui Constantin Brâncuşi şi din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova şi Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului.

Casa Muzeu Constantin Brâncuşi de la Hobiţa

Un alt reportaj, realizat în 1967, prezintă lucrările Colocviului Constantin Brâncuşi, la care au participat Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu, Octav Doicescu, René de Solier, Giuseppe Marchiori, Juliusz Starzynski, Ion Frunzetti, Barbu Brezeanu, Sidney Geist, Bogdan Urbanowicz, Mac Constantinescu, Mircea Deac, N. Argintescu-Amza, Giulio Carlo Argan, Ion Vlasiu, Eduard Trier, Nurullah Berk, Nora Eliasberg, Tony Spiteris, Werner Hofmann, Etienne Hajdu, Adrian Gheorghiu, Lida Wachtova, Valeriu Râpeanu, Palma Bucarelli, Dan Grigorescu, Anton Dâmboianu, Tretie Paleolog, Adrian Petringenaru, Amelia Pavel, Mircea Popescu

Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1967.

Din anul următor, datează reportajul Irina Codreanu la Sala Dalles, produs de Săptămâna în imagini nr. 23 / 1968. Irina Codreanu, eleva lui Constantin Brâncuşi, organizează o expoziţie de sculptură la Sala Dalles.

Călătorii prin judeţul Gorj. Vechi coordonate de istorie şi spiritualitate românească. Reportajul din 1968 curinde imagini din judeţul Gorj: din satul Vladimiri, unde s-a născut Tudor Vladimirescu, din satul Vădeni, unde s-a născut Ecaterina Teodoroiu, cu Coloana Infinitului, cu sondele de la Ţicleni şi cu mina de la Rovinari, unde se realizează noi investiţii.

Interesant reportajul din 1970, intitulat Constantin Brâncuşi la Muzeul de Artă din Bucureşti, unde a fost deschisă prima expoziţie europeană a lui Constantin Brâncuşi. Imagini cu operele sculptorului.

Sunt exprimate mulţmiri speciale lui Cornel Mihalache şi Vavei Ştefănescu.

Curator: Igor Mocanu.

Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.