Avem o poziție, dar nu avem acțiune

Din păcate, dezbaterea europeană despre reconfigurarea UE ne-a prins cu un președinte provincial, diletant, incapabil să slujească interesul național. Avem o poziție în cadrul dezbaterilor, dar nu participăm la acțiunile diplomatice din culisele acestor dezbateri. UE a dat deja un exemplu despre cum va fi în viitor noua configurație europeană. 17 țări au convenit să introducă o nouă instituție: Procurorul General al UE. Decizia s-a luat prin consens, în grupul celor 17. România nu a fost invitată în acest grup. Dacă eram în locul președintelui nostru, aș fi convocat, acasă, Parlamentul, cu un singur punct pe ordinea de zi: să votăm dacă vrem și noi să intrăm sub jurisdicția acestei noi instituții comunitare. Dacă Parlamentul ar fi votat să intrăm, cei 17 nu s-ar fi putut opune voinței noastre și am fi forțat, printr-o politică de fait accompli, să fim luați în seamă de către cei care vor să meargă înainte cu o viteză mai mare.

Mâine, poimâine, adepții vitezei mai mari vor introduce altă instituție: Ministrul (Comisarul) european al înzestrării militare. Tema este deja discutată. Ce ne-ar putea împiedica să anunțăm, de pe-acum, că dorim să delegăm suveranitatea noastră în materie de înzestrare militară către acest nou comisar? Faptul că ne-ar costa mai mult decât în prezent contribuția noastră directă la apărarea comună a UE? Așa o fi gândind Iohannis. În fapt, cei 17 relansează industria de apărare ca pilon al unui nou ciclu de dezvoltare economică. Oricât ne-ar costa să participăm la construcția acestui pilon, beneficiile dezvoltării unor industrii colaterale celor de apărare ar fi mari, în timp.

Cei 17 au declarat că ceilalți 10 membri ai Uniunii sunt liberi să se alăture inițiativelor de viteză mai mare. Nu sunt excluși. Abia dacă am fi excluși, UE n-ar mai avea solidaritate, principiul clamat pentru a trece la Europa vitezelor diferite, și anume clamat din pricina lipsei de solidaritate a țărilor din Est pe chestiunea repartizării refugiaților.

Asemenea alăturări din proprie voință la inițiativele celor 17, da, aceasta ar fi o poziție. Ce avem acum, doar pare una. În fond, Iohannis a adoptat poziția zero: nici, nici. Dă din gură că vrea ca UE să rămână cum a fost, de parcă era bine fără creștere economică în Uniune.

Răspoimâine, va fi, zicând el, în înțelepciunea lui, cei 17 vor trece la o politică fiscală comună și noi nu vom face față la așa ceva. Cine știe cât de mică va fi făcut TVA în grupul celor 17?! De parcă noi ar trebui să ne autocondamnăm la vitezele mai lente. De parcă n-am putea introduce proiecte de creștere a productivității, urmărite cu rigoare în execuția lor.

Poziția actuală a clasei noastre politice, care a adoptat „gândirea“ lui Iohannis, este sinucigașă. Cea mai bună soluție pentru noi ar fi ca, până în 2019, când se vor încheia dezbaterile, să adoptăm moneda euro. Ar fi dramatic, la început. Dar fără dramă, vom rămâne în viteza á la légerè, care ne-a făcut, deja, o tristă faimă.
Dacă nu vom forța, acum, trecerea pe dezvoltare, pe productivitate și pe rigoare, când o vom face? Concluzia mea este clară: Iohannis trebuie suspendat, demis și înlocuit cu Mugur Isărescu. Este singura personalitate ce ne-a mai rămas care știe cum să trecem la moneda europeană și cum să discutăm în logica financiar-economică a UE. Dacă-l lăsăm pe Iohannis la Cotroceni până în 2019, anul următor ne vom afla în rândul țărilor fără viitor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Buduca 1112 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.