Constantin Boșcodeală a fost unul dintre cei mai longevivi edili ai PSD. S-a urcat pe tronul de primar al municipiului Buzău când avea doar 35 de ani și a condus orașul timp de 5 mandate. Când spuneai Buzău, spuneai Boșcodeală.
După 20 de ani de domnie, s-a ales cu o condamnare penală cu suspendare și cu un dosar pe rol care se judecă de ani buni. În urma sa a lăsat un oraș chinuit, nedezvoltat și, cel mai grav, o armată de oameni dependenți de banul public. Noul primar al Buzăului, Constantin Toma, cel care a dezvoltat în trecut grupul , are la dispoziție pentru îmbunătățiri și investiții doar 1% din bugetul orașului. Restul este încă cheltuit pentru armata lăsată în urmă de Boșcodeală. De aceea, urbea arată ca după bombardament, iar locuitorii plătesc cea mai scumpă apă din România.
Holul Primăriei Buzău. Un primar înlăcrimat, încercuit de reporteri. Suferinţă, dar şi mai multă frustrare. „Nu se poate ca un primar votat de 50% din cetăţenii oraşului să fie înlocuit din funcţie de acțiunile altor doi oameni: un procuror şi un judecător. Ei habar n-au de administraţie. Eu sunt doctor în domeniu. N-am furat nimic. Doar am ajutat sportul buzoian. “Primarul înlăcrimat era cel al Buzăului. I se spunea şi „primarul pe viaţă“. Era de 20 de ani în funcţie şi ar fi continuat până la sfârşit. După două zile de la secvenţa de pe holul primăriei a venit hotărârea definitivă. Trei ani, cu suspendare. Boşcodeală scăpa ca prin urechile acului de puşcărie, după ce pe fond primise cinci, dar pierdea împărăţia asupra oraşului şi a judeţului Buzău.
L-ar fi învins şi pe Dumnezeu la vot
Da, aşa se spunea, cu argumente, în Buzău. Că Boşcodeală l-ar fi învins şi pe Dumnezeu, dacă ar fi candidat împotriva sa. Căci Dumnezeu e ceva eteric, cu care ai fi putut avea de-a face în viitor, în timp ce Boşcodeală era concret, prezent, stăpânul locului. La el erau locurile de muncă şi salariile cu care puteai să-ţi duci viaţa bine într-un târg prăfuit de provincie. Miile de sinecuri erau oferite de el. Toţi aceştia, cu familiile lor şi hăţişul de interese din jurul banilor publici gestionaţi de Boşcodeală, formau o falangă ordonată şi indestructibilă la vot. De aici, şi frustrarea cu procurorul şi judecătorul.
Rețeaua Boșcodeală
După 1996, când Boşcodeală a ieşit prima dată primar, pentru că era tinerel şi frumuşel, România se privatiza, dar Boşcodeală a mers împotriva curentului. N-a externalizat nimic din structurile pendinte de Primăria Buzău, ba, dimpotrivă, a înfiinţat şi altele. Toate societăţile şi regiile din subordine au fost burduşite cu personal angajat pe sprânceană. A dat sinecuri cu nemiluita, condiţia fiind ca la vot să pună ştampila unde trebuie. Astfel, s-a ajuns ca societatea de apă a Primăriei să aibă 800 de angajaţi, cea de termoficare – 450, poliţia locală să ajungă la 500, firma de asfaltări şi spaţii verzi – 400, angajaţii primăriei – 300, firma de schimbat ţevi – 100 etc.
De asemenea, Boşcodeală şi-a fidelizat pensionarii şi romii. Primilor le-a dat gratuitate la transportul în comun, iar autobuzele sunt pline şi acum de pensionari care merg la piaţă sau să-şi cumpere pâine din centru. Mersul cu autobuzul înseamnă socializare, în autobuz te întâlneşti şi discuţi cu cei cunoscuţi. Romilor li s-au dat Piaţa Centrală, împânzită cu tarabe la care se vindeau chiloţi, oale şi şosete, şi bazarul din centrul vechi. Cu armata de sinecurişti, pensionarii şi romii, plus familiile lor, Boşcodeală l-ar fi bătut şi pe Dumnezeu la vot. Așa se face că toți banii primăriei din Buzău mergeau în salariile armatei fidelizate şi pentru subvenţionarea regiilor locale de transport în comun şi de termoficare. Gigacaloria către populaţie costa doar 185 de lei, dar preţul real era de trei ori mai mare. Pentru investiţii nu mai rămânea nimic. 1% buget pentru investiţii în 2016, de pildă. Aşa s-a ajuns ca Buzăul să aibă cele mai proaste străzi din ţară, pline de gropi, crăpături şi plombe, dar şi o suită de uliţe rămase neasfaltate. Apa de la robinet, cea mai scumpă din ţară, 9 lei/mc, este necesară pentru salariile babane ale celor 800 de pretorieni din Compania de Apă.
Umbra lui Boșcodeală peste târgul Buzăului
Noul primar, omul de afaceri Constantin Toma, cunoscut în ţară pentru filtrele de apă pe care le producea odinioară, a venit decis să modernizeze Buzăul. Însă, dacă Boşcodeală a plecat, armata lui a rămas. A început un război între Toma şi structurile solide clădite de Boşcodeală. Toma a câştigat o luptă contra romilor, îndepărtaţi din piaţă, şi e în desfăşurare cea de-a doua – eliminarea lor şi din bazarul din centrul oraşului. Primarul a preluat controlul asupra firmei de transport local şi a societăţii de termoficare, ultimei tăindu-i masiv subvenţiile.
În schimb, Toma a pierdut pe moment în faţa Poliţiei Locale, de unde a încercat să disponibilizeze, fără succes, trei sute de paznici de la şcoli, dar şi a Companiei de Apă, unde ar fi dorit să micşoreze preţul către populaţie, dar şi salariile generoase ale celor 800 de angajaţi. Meciul se joacă în continuare, inclusiv în justiţie, câştigătorul final fiind incert.
Boșcodeală și prostituatele
Cu câteva luni înainte de sentinţa definitivă în dosarul „Gloria“, Boşcodeală a fost făcut şi de râs în faţa oraşului, când în presă a fost difuzat un filmuleț în care fostul edil buzoian se simţea bine într-o cameră de la RIN Grand Hotel București, în compania a două prostituate. Boşcodeală, căsătorit şi cu trei copii, n-a demisionat. S-a apărat ridicol: „Nu e adevărat, e o făcătură, îi voi da în judecată pe cei care mi-au înscenat asta“. „Filmul este o făcătură. M-am consultat cu avocatul și în cel mai scurt timp o să depun o plângere la Parchet. După părerea mea, filmul este un șantaj și nu pot să-mi dau seama cine l-a făcut“, a declarat atunci Constantin Boșcodeală. Însă vocea şi gesturile din clip erau inconfundabile. Presa buzoiană titra atunci: „Boşcodeală pleacă din Primărie în fundul gol. La propriu“. De mai bine de un an fostul baron de Buzău a uitat să mai amintească de filmare și de presupusul șantaj. Hotelul RIN Grand îi aparține lui Robert Negoiță, coleg de partid cu Boșcodeală.
„Gloria“, decăderea lui Boșcodeală
Boşcodeală domnea peste oraş, iar alte două personaje – peste: fostul fotbalist Dan Tulpan şi şeful Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană. Cu ei, Boşcodeală a fost generos. De ce? Gurile rele vorbesc însă despre faptul că şeful Tribunalului l-ar fi ajutat în momente mai delicate pe primar. În schimb, Boşcodeală finanţa cu generozitate echipa de fotbal, sărind peste procedurile legale. Mai mult, asociația sportivă condusă de Tulpan şi Pană a primit de la primărie, în folosinţă gratuită, stadionul din Crâng. Tulpan a vrut şi pentru firma lui o jumătate din peluza stadionului plus terenul din faţă, iar Boşcodeală a semnat hârtiile de cedare în folosinţă gratuită, fără să mai treacă decizia prin Consiliul Local. De aici până la dosarul „Gloria“ a mai fost doar un pas. În 2016, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală la trei ani de închisoare cu suspendare, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani. Procurorii au instituit sechestru asupra bunurilor lui Boșcodeală: șapte terenuri și cinci imobile, printre care și o vilă la Năvodari și două autoturisme de lux.
Boșcodeală și islazul penal
După destituirea din funcţia de primar, Boşcodeală s-a retras din viaţa publică. Nu mai apare în presă şi la TV, e preocupat de libertatea sa. Căci, dincolo de condamnarea la trei ani cu suspendare, fostul primar mai are un proces în derulare. Tot DNA Ploiești îl acuză de ilegalităţi cu un teren de la ieşirea spre Focşani, unde s-a construit un cartier de locuinţe. Deocamdată, procesul este blocat de trei ani pe fond, Tribunalul Dâmboviţa împiedicându-se într-o expertiză. Acuzaţiile sunt de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, iar prejudiciul este de 24 de milioane de lei (aproximativ 5,3 milioane de euro). DNA susţine că Primăria Buzău a obţinut în 2001 aprobare de la Consiliul Judeţean pentru retrocedarea fostului islaz comunal. Odată obţinut acceptul, Boşcodeală ar fi decis predarea unei suprafeţe similare de teren, situată mult mai aproape de zona rezidenţială a oraşului şi evaluată la un preţ mult mai mare. Procurorii au stabilit că respectivul teren era exceptat de la procedurile de retrocedare, fiind destinat exclusiv Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. Fostul director al Staţiunii Nicolae Trandafir este şi el judecat în acest dosar. Motiv pentru care actuala conducere îl acuză pe fostul manager de complicitate şi îi cere, ca despăgubire, banii pierduţi prin neexploatarea terenului: 2,5 milioane de euro. Pe acest teren a fost construit cartierul de locuințe Orizont, în care locuiește chiar Boșcodeală. O nouă condamnare ar însemna o pedeapsă cu executare pentru fostul împărat al Buzăului, Constantin Boşcodeală.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.