Curtea Constituțională a admis exceptia de neconstituționalitate a art. 70 din Noul Cod de Procedură Penală al României ridicată în mod repetat la Înalta Curte de Casației și Justitie în plângerile împotriva rezoluției de clasare (închidere) a dosarului Revoluției formulate de persoanele vătămate și de Asociația 21 Decembrie 1989 (cereri ulterior separate, cu încălcarea Regulamentului instanțelor judecătoresti – HCSM din 387/2005), solutionându-se cererea în care reclamant a figurat Anica Kopicuc, al cărei soț a fost asasinat în decembrie 1989 în București, scrie avocatul Antonie Popescu pe contul său de Facebook.
„Doamna Kopicuc și fiul acesteia susținuți de Asociația 21 Decembrie 1989 au făcut și o plângere la CEDO care a fost de asemenea admisă, statul român fiind condamnat la dezdăunare pentru tergiversarea soluționării și lipsa unei anchete efective în cauză.
Asociația 21 Decembrie 1989 și doamna Kopicuc au ridicat la începutul anului excepția de neconstituționalitate considerând că procurorul militar de ședință trimis doar de Secția Parchetelor Militare care a închis dosarul Revoluției, este incompatibil deoarece pe lângă faptul că era semnatar al soluției de clasare și subordonat șefului Secției (generalul Vasilake, azi pensionar) care confirmase clasarea, fusese și implicat direct în dispozitivele militare care au acționat în Decembrie 1989 la Timișoara, iar ca procuror și militar activ, cariera sa depinde de Ministerul Apărării Naționale, care este una din părțile responsabilă civilmente din dosar, ca organizator de represiune. Cererea de recuzare a fost însă respinsă ca inadmisibilă de judecătorul cauzei, în pofida faptului că, deși dosarul era într-o fază de instanță chiar dacă abia în camera preliminară, (de principiu fazele procedurale într-un stat de drept sunt separate) trebuia soluționată nu de către Parchet ci tot de judecător, care putea face o directă și imediată aplicare dispozițiilor Convenției CEDO privind procesul echitabil”, explică avocatul.
„Curtea Constituțională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art.70 din Codul de procedură penală, care stabilea că asupra cererii de recuzare a procurorului, formulate în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, se pronunţă procurorul ierarhic superior este neconstituţională. Curtea a constatat că recuzarea procurorului în faza judecăţii constituie un incident procedural invocat de părţile şi subiecţii procesuali principali ce suspectează procurorul de parţialitate, incident a cărui soluţionare este de natură să aducă modificări cu privire la cadrul litigiului. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, procedura de soluţionare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată. Astfel, având în vedere că recuzarea procurorului în faza judecăţii este un incident procedural, componentă a procedurii de judecată, a cărui rezolvare este de natură să aducă modificări cu privire la cadrul litigiului, soluţionarea acestuia nu poate intra, nicidecum, în competenţa procurorului ierarhic superior, ci doar în competenţa judecătorului”, se spune în comunicatul Curții.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.