Avocatul Piperea explică ordonanțele

* Direcția Națională Anticorupție a demarat o anchetă privitoare la condițiile în care Ministerul Justiției a elaborat și emis OUG care au stat la baza recentelor modificări legislative. Ancheta a fost confirmată de către MJ printr-un comunicat: „În cursul zilei de 1 februarie 2017, Ministerul Justiţiei a primit solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a transmite, până la data de 2 februarie, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017“. MJ precizează că, prin aceeaşi adresă, DNA a solicitat transmiterea documentelor scrise sau prin poştă electronică, precum şi precizarea numelui, prenumelui şi a datelor de identificare în cazul persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea şi/sau avizarea celor două proiecte.

* Tot în contextul anchetei declanșate de către DNA împotriva MJ, Augustin Lazăr, procurorul general al României, a solicitat joi CSM încetarea detașării la Ministerul Justiției a procurorilor Oana Schmidt-Hăineală și Constantin Sima.

* O altă decizie care a născut speculații a fost a lui Florin Iordache. Ministrul Justiţiei a anunțat că şi-a delegat atribuţiile către un secretar de stat, pentru următoarele câteva zile (1-7 februarie). Oficiali din cadrul MJ au declarat că această măsură a fost luată pentru a nu bloca activitatea curentă a instituţiei în perioada în care ministrul va participa la dezbaterile Legii bugetului. Ministrul a dezamorsat zvonurile privitoare la o posibilă demisie, explicând: „Nu îmi dau nicio demisie. Nu este nimic nou. Haideţi să ne înţelegem, delegarea este de operaţiuni curente, în continuare atribuţiunile de ministru le exercit eu“.

„Jos mâinile de pe DNA!“

Știrea a apărut inițial în seara de 1 februarie pe site-ul EurActiv.ro și de acolo a fost rostogolită de mai multe instituții de presă. A doua zi, toți oficialii statului, de la președinte la procurorul general, și-au dat cu părerea pe acest subiect.

Guvernul pregătește contopirea DNA și a DIICOT

„Guvernul Grindeanu urmează să treacă vineri la pasul doi în lupta împotriva statului de drept, prin desființarea DNA și a DIICOT și contopirea lor într-o singură instituție.“
EurActiv.ro – 1 februarie 2017, 23.17

Rareş Bogdan: DNA şi DIICOT vor fi desfiinţate

Rareş Bogdan a anunţat miercuri, în cadrul emisiunii „Jocuri de putere“, de la Realitatea TV, că vineri DNA şi DIICOT vor fi desfiinţate, potrivit informaţiilor venite pe surse. „DNA şi DIICOT vor fuziona vineri, scopul fiind acela de a-i schimba din funcţie pe Kovesi şi Horodniceanu. Şefa noii structuri va fi Oana Schmidt-Hăineală“, a susţinut Rareş Bogdan.

HotNews.ro – 2 februarie 2017

„O altă mișcare menită să anihileze procurorii este comasarea DNA cu DIICOT. Mutarea are ca scop înființarea unei noi instituții ca modalitate de a impune noi procurori-șefi agreați de PSD.“ Desființarea DNA și DIICOT a figurat pe agenda ALDE în septembrie anul trecut.

Președintele Iohannis

„Am citit în media şi acuzaţia că s-ar pregăti comasarea şi rectificarea din partea Guvernului că nu s-ar pregăti. (…) Eu vă spun un lucru foarte clar şi mai ales guvernanţilor: jos mâinile de pe DNA!“.

Procurorul general despre comasarea DNA și DIICOT

Procurorul general Augustin Lazăr consideră: „Ar fi o eroare fundamentală din partea cuiva și aici cred că nu ar mai fi vorba de o inabilitate, ci chiar de o altă strategie, dar care să nu fie de combatere a criminalității, ci probabil o strategie inversă“.

Ministrul Justiției

Iordache a susținut că nu a luat în calcul „nicio comasare a DNA cu DIICOT“.

Hăineală: „Este o mizerie“

„Am auzit la televizor că aş urmări reunirea DNA şi DIICOT, ca să conduc noua structură. Este o mizerie“, a spus Oana Schmidt Hăineală, citată de News.ro.

Vasile Surcel, Mihai Boeru

Ordonanțele văzute de avocatul Gh. Piperea

* Nu sunt absolut deloc de acord cu modul semiclandestin, brigandesc, prin care s-a modificat Codul penal peste noapte prin ordonanță de urgență, deoarece ordonanțele de urgență sunt nu doar un mod de a eluda Parlamentul, ci și o modalitate prin care se încalcă separația puterilor în stat. Greșeala altora (alte modificări ale codurilor prin ordonanțe de urgență – n.r.) nu o justifică pe a ta, ordonanțele sunt un trend urât care trebuie oprit.

* PSD nu are niciun fel de beneficiu din acest demers legislativ, tot programul de guvernare a trecut în umbră. Cel mai neplăcut pentru ei este că prin acest demers i-au scos din anonimat pe opozanții lor.

* Neglijența în serviciu care a fost dezincriminată era o infracțiune care punea foarte multe probleme în practică, probleme de individualizare a pedepsei în special. Acum, neglijența nu mai are caracter punitiv, dar de regulă fapta are și urmări materiale, iar pagubele pot fi recuperate pe calea răspunderii civile delictuale.

* Din păcate, prin această dezincriminare rămâne nereglementat un anume tip de neglijență în serviciu: malpraxisul medical.

* Abuzul în serviciu nu este dezincriminat la art 297 (1), se arată că este infracțiune dacă paguba trece de cele 200 de mii de lei SAU dacă produce o vătămare efectivă a drepturilor sau intereselor legitime.

* Consider că noile prevederi privind denunțul nu vor duce la blocarea cauzelor și a dosarelor pe rol, doar că denunțătorii nu vor mai beneficia de acele facilități de reducere a pedepselor. Denunțul, chiar tardiv, va putea fi folosit ca bază pentru ca procurorul să se sesizeze din oficiu.

* Abuzul în serviciu e un fel de plasă în care se pot prinde tot ce nu se poate proba la alte infracțiuni, ca luarea de mită, delapidarea traficului de influență, luarea și darea de mită cu care este, de obicei, în conexiune. UE a emis de altfel o directivă 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, în care spune că această infracțiune este insuficient de bine definită.

* La abuzul în serviciu este vorba de o dezincriminare efectivă a activității de reglementare primare (emiterea de legi, acte administrative), dar și în cazul legislației secundare, a regulamentelor de funcționare ale BNR sau ASF, de exemplu, dar și în cazul entităților private. Din păcate, în aceste cazuri regulamentele pot fi de acum oricât de ilegale sau de abuzive.

* Modificarea articolului 269 din Codul penal privind favorizarea infractorului, în sensul că „favorizarea săvârșită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II nu se pedepseşte“, este o exagerare, deoarece familia unui infractor nu poate fi acuzată de favorizare, dar acum s-a extins de la soți și copil și la cumnat, ceea ce este straniu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.