Baletul „Notre-Dame de Paris” revine la Opera „Bastille”

Între 30 iunie şi 16 iulie, Opera pariziană a programat o serie de spectacole cu “Notre-Dame de Paris”, prima coregrafie creată, în 1965, de Roland Petit pentru această scenă.

Cu un acut simţ al teatralităţii şi cu gustul pentru poveştile dramatice, coregaful a adaptat capodopera lui Victor Hugo, în care cele patru personaje principale, Quasimodo, Esmeralda, Frollo şi Phoebus, trăiesc o istorie tragică de viaţă şi de moarte, iar frumuseţea se împleteşte cu grotescul şi omenia şi naivitatea se lovesc de ură şi de gelozie. Gustul pentru dramatic şi pentru teatralitate se vor regăsi şi în alte creaţii ale lui Roland Petit, ca “Fantoma de la Operă” din 1980.

Adaptatea romanului “Notre-Dame de Paris” a devenit rapid un clasic al dansului şi a rămas una dintre cele mai strălucite coregrafii din creaţia sa. Baletul este o adevărată bijuterie de tehnică, de talent şi de frumuseţe.

O operă intensă, considerată de critică un monument al istoriei dansului, o piesă de repertoriu, între dans şi teatru, cu personaje complexe ce trebuie interpretate, mai ales Quasimodo, adevărata stea a acestei coregrafii.

Roland Petit în Quasimodo în 1965

Baletul în două acte i-a avut ca interpreţi, în 1965, la “Palatul Garnier”, pe Claire Motte (Esméralda), Roland Petit (Quasimodo), Jean-Pierre Bonnefous (Phoebus) şi Cyril Atanassoff (Frollo).

Yves Saint Laurent a conceput pentru Roland Petit primele sale costume de scenă, viu colorate, ca nişte vitralii, iar decorurile impozante ale catedralei, semnate de René Allio, şi muzica originală compusă de Maurice Jarre au contribuit la succesul acestei mari fresce situate în Evul Mediu.

“Baletul meu «Notre-Dame de Paris» narează o frumoasă poveste. Am îndepărtat voit anecdota şi pantomima: doresc ca Evul Mediu şi Viollet-le-Duc să dispară şi pentru spectator să rămână numai permanenţa tragică a capodoperei lui Hugo. René Allio în decoruri şi Yves Saint-Laurent în costumele sale au urmat aceeaşi idee”, declara Roland Petit.

Notre Dame de Paris. În centru, Roberto Bolle

Iar Yves Saint Laurent mărturisea în 1996: “Când am lucrat, Roland Petit şi cu mine, la «Notre-Dame de Paris», nu ne-am fi imaginat că, 30 de ani mai târziu, baletul va fi încă pe afişul Operei. La crearea lui a fost un succes, acum este un clasic. Un clasic al modernităţii, al invenţiei, al imaginaţiei. Am vrut costume colorate ca vitraliile unei catedrale şi am împrumutat de la Mondrian costumul lui Phoebus. Am încercat să mă alătur tinereţii atemporale a coregrafiei. Cea a schimbărilor Esmeraldei, a diferitelor pas de deux şi pas de trois. Judecătorii tribunalului, mişcările echivoce din Curtea Miracolelor, tulburarea lui Frollo şi tandreţea atât de emoţionanată a lui Quasimodo m-au inspirat, ca o frescă medievală. La Opera Bastille, acest balet îşi va găsi adevăratul loc şi îşi va dovedi modernitatea”.

Maurice Jarre a creat o serie de piese asamblate cu grijă, după forma melodică sau ritmică: pasacaglia, procesiune, sărbătoare populară, arii populare ca refren, marş militar, un accentuat crescendo de percuţie, care dau o bază solidă episoadelor coregrafice.

Natalia Osipova în Esmeralda

De-a lungul timpului, numeroase stele ale baletului au făcut parte din distribuţia spectacolelor cu “Notre-Dame de Paris”, printre care, pentru a aminti numai o programare relativ recentă, Roberto Bolle şi Natalia Osipova, care au dansat în spectacolul-omagiu adus coregrafului, după dispariţia sa în 2011, pe scena Teatrului “Scala” din Milao.

În trei dintre spectacolele de la Opera “Bastille”, din această vară, publicul îl va putea aplauda, în rolul Quasimodo, pe dansatorul étoile Nicolas Le Riche, care, în 9 iulie, va oferi spectacolul său de adio, după mai mult de 30 de ani de carieră. Un spectacol ce va cuprinde mai multe piese emblematice ale carierei lui, cum ar fi “După-amiaza unui faun” de Nijinski, “Tânărul şi Moartea” de Roland Petit şi „Boléro” de Maurice Béjart. “Eternul tânăr al baletului” a dansat în creaţiile lui Noureev, care l-a asistat de altfel la începutul carierei. Dar, dacă părăseşte Opera din Paris la 42 de ani, vârsta limită în această instituţie, Nicolas Le Riche se pregăteşte pentru o invitaţie, în această toamnă, la “Théâtre des Champs-Elysées”, cu cinci balete printre care şi „Odyssée”, coregrafiat de el, pe care îl interpretează împreună cu soţia lui, Clairemarie Osta, pe muzica semnată de Arvo Pärt.

Decorul impozant al Catedralei, semnat de Rene Allio

Născut în 1924, Roland Petit s-a format la şcoala de balet a Operei din Paris cu Gustave Ricaux şi Serge Lifar. În 1945 a fondat “Les Ballets des Champs-Élysées” şi în 1948, “Les Ballets de Paris”, la Teatrul “Marigny”, cu Zizi Jeanmaire, cea care avea să-i devină soţie, ca dansatoare étoile.

A colaborat cu Serge Gainsbourg, Yves Saint Laurent şi César şi a participat la mai multe filme franceze şi americane, mai ales în anii ‘60, în care a semnat coregrafia. Un exemplu este “Collants noirs”, de Terence Young, ce regrupează patru balete ale lui Roland Petit: “Carmen”, “La Croqueuse de diamants”, “Cyrano de Bergerac” şi “Deuil en 24 heures”.

A creat pentru mari teatre din Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Canada sau Cuba. În 1969, baletul lui “Turangalila” a provocat o mică revoluţie în cadrul Operei din Paris. În 1972, cu piesa “Pink Floyd Ballet”, a fondat Baletul Naţional din Marsilia, pe care l-a condus timp de 26 de ani.

Autor a peste 50 de coregrafii abordând toate genurile, a creat pentru o pleiadă de mari dansatori internaţionali, refuzând efectele tehnice gratuite şi reînnoindu-şi continuu stilul şi limbajul. Considerat maestru al pas de deux şi al baletului narativ, şi-a dovedit măiestria şi în creaţiile abstracte, colaborând cu “noii realişti”, ca Martial Raysse, Niki de Saint Phalle şi Jean Tinguely.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.