Banca de Credit Corcodel

Marian Corcodel, colonelul cămătar din eșalonul superior de comandă al Jandarmeriei Române, arestat săptămâna trecută preventiv, pentru 30 de zile, după sentința pronunțată de magistrații Curții de Apel București, își pune speranța în faptul că decizia, deși executorie, ea nu este totuși definitivă.

Arestarea lui Corcodel survine în urma unei anchete declanșate de către procurorii DIICOT, care au descoperit că, „începând cu anul 2011, colonelul Marian Corcodel, comandantul Bazei de Administrare şi Deservire a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, folosindu-se de influenţa pe care o exercita asupra unor subordonaţi şi uzând în mod nelegal de prerogativele funcţiei sale, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat persoane aflate în subordinea sa directă, scopul constituirii acestui grup fiind săvârşirea în mod repetat, printre altele, a unor infracţiuni de camătă, dar şi delapidare“. La perchezițiile efectuate la sediul Bazei de Administrare şi Deservire a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, procurorii DIICOT au descoperit în biroul lui Corcodel 50.000 lei și 55.000 euro.

Jandarmul cămătar

În urma cercetărilor, DIICOT a stabilit că „beneficiarii“ împrumuturilor acordate de Marian Corcodel au fost, în general, proprii lui subordonați. Sumele împrumutate de el erau cuprinse între câteva sute de euro şi câteva mii, uneori chiar şi zeci de mii de euro, la care se percepea, în mod ilegal, o dobândă cuprinsă între 10 și 20 la sută din valoarea împrumutului. În situația în care „debitorul“ nu mai putea să achite datoria, inclusiv aceste dobânzi exorbitante, bunurile erau executate silit. Anchetatorii au mai aflat că, exact ca în grupurile de crimă organizată, dobânzile pretinse nu ajungeau direct la Corcodel, ci către alți membri ai grupului condus de acesta. Printre aceștia, anchetatorii i-au identificat pe suspecți P.I.D., B.G.A., care după ce primeau banii îi predau col. Marian Corcodel. De asemenea, la perchezițiile efectuate atât la persoane fizice, cât și în birourile Bazei de Administrare și Deservire din IGJR, au fost descoperite foarte multe contracte de împrumut, atât în formă autentică, cât şi înscrisuri sub semnătură privată, precum și agende și notițe deținute de membrii grupului infracţional, pentru a avea o evidență strictă atât a debitorilor, cât și a sumelor de bani ce au fost remise sau urmau a fi remise cu titlu de dobândă. Activitatea infracțională a „grupării“ Corcodel era cunoscută de toată lumea, motiv pentru care acolo se vorbea despre „Banca Română de Comerţ Corcodel“. Ce or fi păzit în acești ani serviciile de protecție din cadrul MAI? Nimic. Și nici nu ar fi avut cum. Procurorii DIICOT au aflat că activitatea grupului de cămătari din Jandarmerie a fost raportată comisarului-șef Octavian Cristescu, angajat al fostului Departament de Informaţii şi Protecţie Internă (acum Direcţia Generală de Protecţie Internă a MAI). Deși atribuțiile de serviciu ale acestuia îl obligau să raporteze conducerii acestei structuri, dar să sesizeze organele de urmărire penală, el nu a făcut acest lucru. Mai mult decât atât, Cristescu a sprijinit în mod constant infracţiunile comise de către Corcodel, căruia i-a asigurat „protecția informativă“, iar uneori l-a și consiliat din punct de vedere juridic.

Corcodel, în fața justiției

Acuzaţiile privitoare la cămătărie pe care DIICOT i le aduce colonelului Corcodel sunt confirmate de o serie de decizii ale justiţiei. Astfel, sentinţa pronunţată la Judecătoria Cornetu, în dosarul nr. 2893/1748/2014, decide: „Încuviinţează executarea silită imobiliară asupra imobilului situat în sat Islaz, comuna Brăneşti, tarla 140, parcela 567, identificat cu nr. cadastral 3274 şi înscris în CF nr. 3961 a comunei Brăneşti, la solicitarea creditorului Corcodel Marian, împotriva debitorilor Unguraşu Cătălin şi Mereuţă Mariana Laurenţia, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut și contractul de ipotecă autentificat sub nr. 1855/15.06.2012 de către BNP Doru Mălureanu. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24.06.2014“. În aceeaşi sentinţă s-a mai stabilit: „Noi, în numele Preşedintelui României, dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul executoriu reprezentat de contractul de împrumut şi contractul de ipotecă autentificat sub nr. 1855/15.06.2012 de către BNP Doru Mălureanu, pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului“.

Iar aceasta nu este singura. Chiar anul acesta, pe 17 ianuarie, Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a anunţat „vânzarea la licitaţie a imobilului teren intravilan, aflat în str. Vasile Racotă, nr. 76, com. Ștorobăneasa, jud. Teleorman, (…) la preţul de 76.883 lei, proprietate a debitorilor Chioseaua Tonia şi Chioseaua Mişu, care datorează creditorului Corcodel Marian suma de 156.000 lei. (…) Imobilul este grevat de următoarele sarcini: ipotecă pentru suma de 156.000 lei în favoarea lui Corcodel Marian, căsătorit cu Corcodel Nicoleta Anişoara, (…) contractul de ipotecă imobiliară pentru suma de 46.242,90 lei“.

De fapt, numele lui Marian Corcodel este o prezență constantă în sentințele pronunțate de justiție, mai ales în cauze de natură civilă. Astfel, Judecătoria Cornetu a avut pe rol Dosarul nr. 738/1748/2006, în care Dodan Ion și Corcodel Marian apar în calitate de reclamanți, iar Velciu Anghel este pârât, într-o cauză civilă al cărei scop este „emiterea unei hotărâri care să țină loc de act autentic“. Acest Velciu Anghel a avut foarte multe procese în cursul cărora Dodan și Corcodel au fost chemați în cauze civile al căror scop era întocmirea sau anularea mai multor acte juridice.

Dosarul nr.7358/1748/ 2010 pare a fi sfârșitul acestui lanț de procese duse de către Corcodel și Dodan împotriva lui Velciu Anghel. Pe 19.10.2010, instanța decide: „Admite cererea și încuviințează executarea silită. Fără cale de atac“. La Judecătoria Sectorului 5, în Dosarul nr. 9003/302/2015, Corcodel Marian, în calitatea sa de creditor, obține admiterea cererii și „învestirea cu formulă executorie“. Iar la Judecătoria Sectorului 3, în Dosarul Nr. 15085/301/2010, același Corcodel a obținut, printr-o sentință irevocabilă, „încuviințarea executării silite“.

Pensionări „cu cântec“

După cum au descoperit procurorii DNA, activitatea cămătărească a lui Marian Corcodel și a acoliților lui era cunoscută de către foarte mulți dintre colegii lui. În acest context, două cereri de pensionare a celor aflați la comanda Jandarmeriei nu au cum să nu atragă atenția. Pe 1 august, șeful Jandarmeriei Române, generalul de brigadă Marin Andre­iana, a anunțat că intenționează să renunțe la funcție și că se gândește să se pensioneze. Zilele trecute, pe 3 august, președintele Iohannis a semnat decretul privind „încetarea raporturilor de serviciu“ ale mai multor generali din MAI. Printre aceștia s-a numărat și Petrică Gearîp, adjunct al comandantului Jandarmeriei Române. Aceste două pensionări venite relativ brusc în această perioadă dificilă pentru Jandarmerie ar putea avea două explicații. Prima ar fi că ambii generali au făcut tot posibilul să prindă și ei „ultimul tren“. Iar faptul că gașca „cămătarilor“ și-a făcut de cap, vreme de ani buni, chiar sub nasul celor doi comandanți ar putea însemna că plecarea acestora la pensie l-ar fi lăsat pe Corcodel fără sprijin, ajuns pe mâna procurorilor DIICOT, care anterior nu ar fi putut ajunge la el. Iar asta ar însemna că, într-un fel sau altul, ambii generali din vârful Jandarmeriei ar trebui chemați și ei la „spovedanie“ în fața procurorilor. A doua variantă ar fi că Andreiana și Gearîp ar fi aflat despre „uraganul“ care urma să lovească instituția pe care o conduceau. Iar asta duce la o concluzie la fel de gravă: din DIICOT s-ar fi scurs anumite informații despre ancheta care urma să afecteze Jandarmeria Română.

Recidiviști

De fapt, acest scandal care afectează Jandarmeria nu este primul. La începutul anului 2013, colonelul Nicolae Lecu, fost șef al Direcției Logistică din Jandarmerie, a fost condamnat la patru ani de detenție pentru că a folosit militari, materiale de construcție și utilaje de construcție din dotarea unității sale pentru a construi două imobile în jud. Ilfov. Un an mai târziu, în martie 2014, Costică Silion (foto), fost șef al Jandarmeriei, a fost și el condamnat la trei ani cu suspendare, pentru comiterea unor fapte de corupție.

Vasile Surcel, Eduard Pascu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.