Bănci ruse apropiate lui Putin pariază pe Frontul Naţional din Franţa

Partide naţionaliste nu numai din Ungaria, Bulgaria sau Letonia, ci şi din Franţa, Austria şi Germania primesc finanţări din partea Moscovei, în timp ce personaje cunoscute drept iniţiatoare ale curentelor rasiste din SUA, Croaţia, Belgia şi pretendenţi la tronul Spaniei se întâlnesc cu ideologii Kremlinului la reuniuni organizate discret la Viena şi Budapesta.

Moscova îşi finanţează o poenţială „coloană a cincea” în Vest

Site-ul francez Mediapart facea cea mai recenta dezvăluire în acest sens, având în centru Frontul Naţional condus de Marine Le Pen, cel mai popular partid din Franţa la ora actuală.

Partidul naţionalist Frontul Naţional din Franţa negociază un împrumut de 40 de milioane de euro de la o bancă din Rusia pentru a-şi finanţa campania electorală prin care urmăreşte să preia puterea în Hexagon. Cele 9 milioane de euro pe care conducerea partidului recunoaşte că le-a primit până acum nu sunt decât vârful aisbergului, scrie Mediapart, citat de Euobserver.

Oligarhul rus (născut în Republica Moldova) care a intermediat acest împrumut la o bancă apropiata Kremlinului este un personaj aflat pe lista neagră a UE, deoarece a susţinut anexarea Crimeii de Rusia.

Tentaculele Moscovei se întind nu numai asupra spectrului radical al scenei politice din Franta. Potrivit Bild, serviciile germane de informaţii arată că serviciile omoloage din Rusia au vândut aur formaţiunii germane eurosceptice Alternativa pentru Germania. Partidul Libertăţii din Austria, de extremă dreapta, a fost acuzat de stânga austriacă că a primit bani din Rusia. Autorităţile din Ungaria şi Letonia anchetează acum modul în care au primit bani din Rusia partidele Jobbik şi Krievu Savieniba.

Nu este de mirare faptul că toate partidele menţionate mai sus au trimis observatori la scrutinele organizate în Crimeea şi regiunile Doneţk şi Lugansk, nerecunoscute de Ucraina şi UE, pentru a legitima opţiunile separatiste.

Despre ce sumă este vorba

Revenind la cazul Frontului Naţional, Mediapart citează o sursă care arată că împrumutul negociat de partidul din Franta cu First Czceh Russian Bank este de 40 de milioane de euro. Este citat apoi Bernard Monot, europarlamentar din partea FN, care spune: “Am arătat în discuţiile cu banca că avem nevoie de o finanţare amplă… Nevoile noastre potenţiale până la alegerile prezidenţiale şi legislative din 2017 sunt de 45 de milioane de euro”.

Trezorierul partidului, Wallerand de Saint-Just, spune că nu ştie nimic despre această sumă atât de mare. Preşedinta Marine Le Pen nu recunoaşte decât împrumutul de 9 milioane de euro deja obţinut, spunând că restul informaţiilor oferite de presă sunt “delirante”.

Oamenii cheie ai afacerii

Intermediarii acestei dubioase finanţări sunt Jean-Luc Schaffhauser, europarlamentar al FN, şi oligarhul rus Alexander Babakov, născut în 1957 în, pe atunci, RSS Moldovenească. El a fost liderul partidului naţionalist Patria (Rodina). Potrivit unor documente publicate de activistul anti-Putin Alexei Navalnîi (şi el cu multe suspiciuni legate de activitatea din ultimii ani), Babakov are proprietăţi în valoare de 11 milioane de euro în Franţa (în apropiere de Versailles), precum şi multe firme în Cehia.

Niciun conflict de interse în Parlamentul European

Schaffhauser spune că nu se află în conflict de interese când primeşte onorarii de la băncile cu care lucrează Babakov (in conturi neidentificate din Luxemburg), întrucât lucrează drept consultant internaţional. Cei doi s-au întâlnit cu zece ani în urmă, prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse. Jean-Luc Schaffhauser spune că “împărtăşeau aceeaşi viziune”. Eurodeputatul francez i l-a prezentat pe Babakov Marinei Le Pen recent şi astfel ar fi început negocierea împrumutului.

Reuniunile de la taină de la Viena si Budapesta

În luna mai, la Viena, a fost organizat un extrem de discret eveniment, de către oligarhul Konstantin Malofeev. Chiar şi aici ar fi putui avea loc negocieri privind finanţările oferite de Moscova „coloanei a cincea” din Occident.

Au participat la întâlnire deputata din partea Frontului Naţional Marion Marechal-Le Pen (nepoata Marinei Le Pen), liderul Partidului Libertăţii din Austria, Heinz-Christian Strache, dar şi Volen Siderov din partea partidului bulgar Ataka, prinţul Sixtus Henry de Bourbon-Parma (cel considerat de tabăra carlistă drept regent al Spaniei), Serge de Pahlen, directorul unei companii cu profil financiar din Geneva şi soţul moştenitoarei imperiului Fiat, Margherita Agnelli şi, peste toţi, ideologul regimului Putin, ultraortodoxul Aleksandr Dughin, cel care spunea că “A treia Roma, al Treilea Reich şi Internaţionala a Treia sunt elemente ale revoltei împotriva lumii moderne.”

Apoi, în luna octombrie, o întâlnire similară a avut loc la Budapesta, iar guvernul Viktor Orban a fost extrem de discret în reacţiile sale împotriva desfăşurării evenimentului în capitala ungară.

Au participat naţionaliştii unguri din Jobbik, naţionalişti din Croaţia care au lăudat SUA pentru că au pus capăt războiuluii din Bosnia, în 1995, reprezentanţi ai naţionaliştilor flamanzi din Belgia şi lideri ai unor mişcări americane ce promovează “diferenţa rasială”. Ideologul Dughin nu a mai participat la reuniunea de la Budapesta, după ce a fost anunţat, pe canale diplomatice, că prezenţa sa nu este oportună.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.