Băncile pierd bani și câștigă enorm

Băncile de la noi reușesc să-și mascheze câștigurile și, implicit, să evite plata impozitului pe profit prin vânzarea de credite neperformante, mai exact, prin deducerea nelimitată a cheltuielilor. Anul trecut, de exemplu, instituțiile bancare care activează pe piața autohtonă au vândut creditele neperformante care au însumat 437 milioane de euro la un preț mediu de 9% din valoare nominală a împrumutului, conform prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu.

„Nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute aceste portofolii (creditele neperformante – n. red.) justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni.“– Florin Georgescu

Asta înseamnă că băncile au încasat aproape 40 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 397 milioane de euro, minus care este integrat deductibil, potrivit legislației în vigoare. Pierderea aceasta se raportează pentru următorii ani fiscali până când banca ajunge la zero. Astfel, deși obține un profit real, ea nu plătește nimic în contul impozitului pe profit pentru că respectivul câștig se compensează cu pierderile din anul anterior. Georgescu a atras atenția la începutul acestui an că nivelul de preț la care băncile au vândut creditele neperformante este redus și, din această pricină, este nevoie de o investigație a ANAF. „Nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute aceste portofolii justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operațiuni“, a declarat Florin Georgescu. Moda aceasta a vânzării de credite neperformante aferente companiilor a început de acum doi-trei ani. În cazul populaţiei, vânzările au început mult mai devreme, însă la fel ca în cazul creditelor corporate, volume semnificative au fost înregistrate în ultimii doi ani. În cazul creditelor acordate populaţiei, preţul mediu din perioada 2008-2016 încasat de bănci pentru vânzarea creditelor neperformante s-a situat la 10%.

Pe vremea când era șeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul ANAF, actualul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, a spus că băncile de la noi, în marea lor parte subsidiare ale unor instituții financiare de afară, au ajuns în situaţia în care au transferat către firme-soră pachete de credite neperformante la un discount de peste 90%. În felul acesta, împrumuturi restante de 100 de milioane de euro erau marcate ca pierderi de peste 90 de milioane de euro. Astfel, impozitul pe profit plătit de bănci în România a fost mai mic, în vreme ce pachetele de credite neperformante au rămas sub controlul aceluiaşi grup financiar, doar că au fost mutate în birourile din alte ţări.

„Am îndrăznit să atacăm şi să efectuăm controale la bănci. Unul dintre controale s-a finalizat.“– Ionuț Mișa

Fiscul doar îndrăznește

Fiscul din România pune popriri pe conturile persoanelor fizice, însă de marii contribuabili doar „înzdrăznește“ să se apropie, și atunci când o face iese din termenul de prescripție de cinci ani. Declarația aceasta nu o face oricine, ci însuși ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa. El a pornit de la ideea că 70% din băncile din România nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani și prin aceasta a arătat că ANAF-ul, care este în subordinea sa, se concentrează pe companiile mari. „Am îndrăznit să atacăm şi să efectuăm controale la bănci. Unul dintre controale s-a finalizat. La una dintre băncile din România s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi prin acest control am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare. Sunt companii care plătesc impozit pe profit cât plăteşte o bancă comercială“, a spus Mişa. „Îndrăzneala“ aceasta a actualului ministru a fost căpătată pe vreme când era director la ANAF, calitate în care a declanşat controalele fiscale asupra sistemului bancar. Declarația sa a fost taxată dur de avocatul Adrian Cuculis: „Cum adică am «îndrăznit»? Cum adică 5 ani? Păi, eu mă întreb cum de au «îndrăznit» să pună popriri pe conturile persoanelor fizice plătitoare de taxe și impozite, în cazul de față. Mai mult de atât, cum 5 ani de zile? Păi, 5 ani este termenul de prescripție în fiscal, adică vor să ne spună cumva că au ieșit din termen, dar ei au «îndrăznit» și au făcut «controale», însă să ne așteptăm că acele sute de milioane de lei nu vor mai fi niciodată recuperate? Dacă situația stă așa, lucrurile trebuie să pornească spre niște proporții catastrofale pentru tot ce înseamnă sistem public de verificare!“, susține Cuculis.

Tranzacţii cu credite neperformante în România au început puternic din 2014

„Cum adică am «îndrăznit»? Cum adică 5 ani? Păi, eu mă întreb cum de au «îndrăznit» să pună popriri pe conturile persoanelor fizice plătitoare de taxe și impozite, în cazul de față. Mai mult de atât, cum 5 ani de zile? Păi, 5 ani este termenul de prescripție în fiscal, adică vor să ne spună cumva că au ieșit din termen, dar ei au «îndrăznit» și au făcut «controale», însă să ne așteptăm că acele sute de milioane de lei nu vor mai fi niciodată recuperate? Dacă situația stă așa, lucrurile trebuie să pornească spre niște proporții catastrofale pentru tot ce înseamnă sistem public de verificare!“ – Adrian Cuculis

80% din câștiguri, doar la cinci bănci

Profiturile cumulate în primul trimestru din 2017, ale celor mai mari cinci grupuri bancare din România, BCR, Banca Transilvania, BRD-SocGen, Raiffeisen şi UniCredit, au totalizat circa 983 milioane de lei, reprezentând 80% din câştigul de la nivelul întregului sistem bancar. Primele poziţii în topul celor mai mari profituri nete raportate public până în prezent de grupurile bancare au fost ocupate de BRD-SocGen – 329,9 milioane de lei, Banca Transilvania – 266,9 milioane de lei, BCR – 196,3 milioane de lei, Raiffeisen – 95 milioane de lei şi UniCredit – 95 mililioane lei. Potrivit datelor de la BNR, băncile care activează în România au însumat un profit de 4,3 miliarde de lei în 2016, iar în 2015 de 4,87 miliarde de lei. În 2014 și 2013, profitul cumulat al băncilor a fost mai mic, însă destul de considerabil. Mișa susține prin declarația sa că doar o mică parte din aceste sume a fost impozitată pentru că băncile și-au mascat profituri și mai mari prin „pierderi artificial create“. Iar statul român doar s-a uitat la acest joc, îndrăznind să se apropie de sistemul bancar cu un control, două.

Economistul Lucian Isar spune că România ar fi putut să plătească mai puține taxe și impozite pentru același efort al statului, în cazul în care profitul băncilor ar fi fost la suprafață. „Alte implicații: ar fi fost venituri mai mari la buget, nu am mai fi avut scăderi la investiții. O altă implicație este aceea că, după cum știți, în ultimii 2-3 ani au existat campanii de presă prin care ANAF a pus presiune foarte mare pe cetățenii României prin care erau evidențiați și scoși în piața publică cei care aveau 2-3 lei restanțe la plata bugetelor. Când cetățenii văd că cei cu restanță la plata bugetului erau scoși și făcuți de râs în fața întregii populații, dar există jucători mari care beneficiază de instrumente prin care pot să mute un profit în afara României, nu se simt foarte bine. Tot efortul de diminuare a evaziunii fiscale va avea un recul după această informație, dacă se confirmă“, a afirmat Isar pentru DCNews.

Direcţia Mari Contribuabili, unde Mișa a fost șef până să devină ministru, acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată ţara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, ce s-au ridicat în total, în 2015, la circa 233 de miliarde de lei. România este ultima țară din UE în ceea ce privește colectările statului raportate la PIB, cu o pondere ce se apropie de 25%, în timp ce alții trec ușor de 30%, inclusiv Bulgaria, iar statele din Vest au peste 40%.

80% este câştigul în primul trimestru din 2017 al întregului sistem bancar, reprezentat de cele mai mari cinci grupuri bancare din România

Legislație

Tranzacțiile cu credite neperformante în România au început puternic din 2014, odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli prudențiale cerute de standardele internaționale Basel III, precum și de Directiva 2013/36/EU și Regulamentul nr. 575/2013. Conform unei analize făcute de Alexandra Lupu (associate PeliFilip) și Alexandra Manciulea (senior associate PeliFilip), legislația în privința creditelor neperformante a fost pusă în mare la punct în 2016, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Acest act vizează, printre altele, asigurarea unei discipline a activității de recuperare de creanțe în contextul boom-ului de vânzări de credite neperformante, iar anumite modificări aduse de acesta au generat neclarități în piață. În urma acestor modificări legislative, transferul creditelor neperformante este tratat diferit în funcție de debitor (credite oferite sectorului corporate sau consumatorilor), scopul împrumutului (credite referitoare la imobile sau nu), data încheierii contractului (credite contractate înainte sau după intrarea în vigoare a OUG 52/2016). BNR, vrând să lumineze aspectele interpretabile din OUG, a anunțat că preluarea de credite încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, precum și operațiunile desfășurate pentru recuperarea sumelor datorate aferente, nu reprezintă activitate de creditare cu titlu profesional și, prin urmare, poate fi realizată și de alte persoane decât creditorii profesioniști. În plus, BNR a cerut în foarte multe rânduri băncilor din România să-și diminueze rata creditelor neperformante, astfel încât ne putem aștepta în continuare la tranzacții de vânzare de credite neperformante în perioada următoare și perpetuarea ascunderii profiturilor.

Propunere: termen de trei luni pentru justificarea pierderilor

Avocatul Gheorghe Piperea, consilierul onorific al premierului Mihai Tudose, susține că Fiscul trebuie se le dea băncilor un termen rezonabil de trei luni pentru a demonstra că pierderile din ultimii cinci ani sunt reale, şi nu rezultate ale unei coafuri contabile. De asemenea, spune Piperea, statul român ar trebui să sesizeze de urgenţă Consiliul Concurenţei sau chiar Comisia Europeană pentru a cere o anchetă sub raportul existenţei unor potenţiale practici anticoncurenţiale, întrucât „nu este normal ca unele entităţi care lucrează pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe vecine să plătească impozite şi, eventual, să fie lichidate pe motiv de pierdere, în timp ce alte entităţi care practică optimizarea fiscală la limita evaziunii să nu plătească nimic şi să continue să existe, bine-mersi, consumând şi fonduri publice (cum ar fi bonificaţiile de dobândă din domeniul băncilor pentru locuinţe) sau fiind beneficiari de garanţii guvernamentale (cum ar fi Programul «Prima Casă») ori de ajutoare de stat (cum ar fi împrumuturile statale cu dobânzi peste marja pieţei, creditele de refinanţare de urgenţă de tip Lombard pe care le acordă BNR sau reducerea până la zero a rezervei minime obligatorii). Sancţiunile ce pot fi aplicate de autorităţile din domeniul concurenţei pot ajunge şi la 10% din cifra de afaceri“.

Legea societăților comerciale stipulează faptul că atunci când Consiliul de Administraţie, respectiv Directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată Adunarea Generală Extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată. Piperea susține că dacă există pierderi continue timp de cinci ani, iar în unele cazuri zece ani, înseamnă că, în mod cumulat, aceste pierderi au toate „şansele“ să depăşească jumătatea activului net contabil, oricât de mare ar fi afacerea. „Dizolvarea pentru pierderi masive poate fi evitată doar dacă se reduce corespunzător capitalul social (caz în care s-ar putea să nu mai ai dreptul la activitatea obişnuită, întrucât capitalul social minim este de 8 milioane euro) sau, după caz, să aduci bani de acasă, în cuantum egal cu pierderile. Asta înseamnă «reconstituirea» capitalului social. În cazul în care nu procedezi ca în cele ce preced, orice persoană interesată poate cere tribunalului dizolvarea societăţii care se confruntă, biata de ea, cu asemenea pierderi, de atât amar de ani“, a mai spus Piperea.

Băncile cu cele mai mari pierderi cumulate în perioada 2011-2016 sunt BCR, cu un minus de 2,17 miliarde lei (banca este deținută de Erste Bank din Austria), Bancpost (EFG Eurobank Ergasias, Grecia), cu o pierdere de 403 milioane lei, Banca Românească (controlată de grupul financiar National Bank of Greece), cu un pasiv de 377,9 milioane lei, Piraeus (subsidiara locală a Piraeus din Grecia), cu un minus de 307,6 milioane lei, OTP Bank (controlată de grupul OTP din Ungaria), cu o pierdere de 268,8 milioane lei, și Credit Europe Bank (care are ca acționar majoritar Credit Europe Bank N.V. din Olanda), cu un pasiv de 219,8 milioane lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4532 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.