Banii de la stat, lesă pentru media

Cel care dă banul controlează. Fie că este vorba despre angajați sau despre firme care editează ziare. Acest lucru a fost „implementat“ din timpul guvernării Năstase. Clasa politică de atunci se lovea de o problemă mare: în afară de câteva publicații susținute fățiș de PSD, celelalte erau anti-PSD. Atunci, pe linie politică, s-a stabilit că „cei care nu sunt cu noi sunt împotriva noastră“ și, drept pedeapsă, nu primesc publicitate din bani publici. Ușor, ușor, editorii au fost puși cu botul pe labe, dacă doreau să supraviețuiască. Astfel, ziarele au devenit aservite politic. Câinele de pază al societății s-a transformat în trompetistul de serviciu pentru partidul care îi asigura finanțarea. Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent, publicat în 2015, arăta schimbarea ziarelor care au fost forțate să aplice pentru a rezista.

În 2004 izbucnea așa-numitul scandal al publicității de stat. Asta, pentru că PSD nu avea susținere media. Erau doar două-trei ziare care trâmbițau deciziile partidului aflat vremelnic la guvernare. Atunci, ministere din guvernul Năstase, precum cel al Transporturilor sau al Industriilor, au început să cheltuiască pentru publicitate o sumă care la vremea respectivă nu a fost precizată, în schimbul unor reclame dubioase, la Nuclearelectrica sau CFR Marfă. Publicitatea era atribuită în general prin licitații, conform criteriului prețului cel mai mic. Principiul asigura o răspândire mult mai restrânsă a mesajului, fiindcă o televiziune locală sau un ziar mic nu putea să asigure targetul. Profesioniștii mediaplanurilor iau în considerare, dimpotrivă, alți indicatori, de felul costului pe mia de cititori (CPT) sau al gross rating point-urilor (GRP), care cuantifică mai bine publicul propriu-zis. Scandalul a fost unul de proporții. După ce PSD a pierdut alegerile, în 2005 guvernul Tăriceanu a dat publicității o statistică despre cheltuielile cu publicitatea ale executivului Năstase – 60 de milioane de euro în cinci ani. După scandalul publicității din epoca Năstase, guvernul Tăriceanu adoptă o ordonanță de urgență, 34/2006, care transparentiza cheltuielile guvernamentale cu publicitatea. Ulterior însă, autoritățile au schimbat un număr de prevederi ale ordonanței, iar pragul pentru alocare directă a crescut la 20.000 de euro, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile sub această sumă se pot face fără licitație.

Bugetul local – șantaj politic

Guvernul PSD – Năstase a preluat legea descentralizării finanţelor publice și semnificative resurse financiare n-au mai luat calea bugetului central, ci au rămas în mâinile autorităţilor locale şi, mai ales, judeţene. Astfel, șefii de consilii judeţene au început să redistribuie discreţionar aceste resurse către localităţile din subordine, cumpărând astfel loialităţi politice. Pionierul acestui mod de lucru a fost preşedintele CJ Gorj, Nicolae Mischie, care a afirmat că soarta comunelor din judeţ stă în pixul lui. Aşa s-a născut conceptul de baroni locali, ca exponenţi ai puterii locale absolute şi corupte. În acelaşi context, apare o noutate: datoria publică locală. Autorităţile locale prind curaj şi încep să emită obligaţiuni sau alte titluri de valoare, garantate cu veniturile locale, independente de bugetul de stat.

Aceleași vechi metehne

În 2013 publicitatea publică s-a atribuit în bună parte prin același mecanism din epoca Năstase: peste 43 de milioane de lei, după criteriul prețului celui mai mic, față de numai 40 de milioane de lei, în funcție de oferta cea mai avantajoasă economic. Aproape 89 de milioane au fost distribuite însă după criterii „necunoscute“, ca în cazul achizițiilor directe, fără licitație. Și e vorba numai despre sumele deja atribuite. Banii s-au dat în urma negocierilor directe, a cererilor de ofertă, a negocierilor fără publicare și a altor proceduri netransparente.

Între epoca Năstase și epoca Ponta, în 22 de luni din anii 2009-2012, guvernele Boc cheltuiseră aproximativ 115 milioane de lei noi pentru publicitate. Guvernul Ponta a alocat, numai în 2013, 52 de milioane de lei pentru publicitate publică.

Agenții de publicitate amendate

În 2014, şapte agenții media erau sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi de 3,2 milioane euro, sub acuzația de cartel. Acestea au cerut în instanță anularea deciziei. Patru agenții media, respectiv McCann Erickson, Initiative Media, United Media Services și Brand Programming Network, au cerut în mod separat anularea deciziei Consiliului Concurenţei, toate dosarele fiind înregistrate în data de 29 decembrie 2014. Initiative Media a primit o amendă de 2.498.443 lei (557.104 euro). Alte două – Starcom Mediavest Group și Opti Media – au cerut în instanţă suspendarea executării și anularea deciziei Consiliului Concurentei. Zenith Media a cerut la Curtea de Apel, în data de 6 ianuarie 2015, anularea deciziei Consiliului Concurenţei din 3 decembrie 2014 prin care a fost amendată cu 2.146.199 lei (478.560 euro) pentru cartel.

Politically correct – conduita brandurilor

Publicitatea online trece zilele acestea printr-o serie de probleme după ce mai multe firme de renume și-au retras reclamele de pe Google și YouTube. Companiile au decis să îşi retragă toate conţinuturile publicitare, întrucât reclamele acestor branduri erau afişate alături de videoclipuri care promovează atitudini extremiste, informează ft.com.

Mai multe branduri majore, inclusiv agenţia media Havas, grupul BBC, banca HSBC, grupul de asigurări Lloyds, L’Oreal, Marks & Spencer şi Audi, McDonald’s, The Guardian şi Channel 4 şi-au retras reclamele de pe Google şi YouTube. Guvernul britanic şi-a stopat, de asemenea, publicitatea pe YouTube, care se cifra în jurul sumei de 60 de milioane de lire sterline pe an, până când această problemă va fi reglată. Potrivit The Guardian, publicația a retras temporar toată publicitatea online după ce a descoperit că anunţurile sale erau plasate lângă materiale cu caracter extremist. Oferta de abonare a publicației The Guardian ar fi fost plasată alături de materiale video de pe YouTube care prezentau naţionalişti rasişti americani, un predicator interzis în Marea Britanie care instiga la ură sau un preot islamist controversat.

Google a promis să facă modificări semnificative la politicile sale pentru a face față problemei: „Avem reguli stricte care definesc cazurile în care ar trebui să apară anunțurile Google, iar în marea majoritate a cazurilor, politicile noastre funcționează așa cum trebuie, protejând utilizatorii și agențiile de publicitate de conținutul dăunător sau inadecvat“, a declarat un purtător de cuvânt al Google, citat de The Guardian.

Regula Google prevede că site-urile care afișează anunțuri Ad Exchange nu trebuie să conțină niciun conținut care este interzis de politicile de platforme sau conține oricare dintre următoarele caracteristici:

– ură în discurs (inclusiv conținut care incită la ură sau promovează violența împotriva unor persoane sau grupuri pe criterii de rasă sau origine etnică, religie, dizabilități, sex, vârstă, statut de veteran sau identitate sexuală orientare/gen), hărțuire, intimidare, sau un conținut similar care pledează pentru vătămare împotriva unui individ sau a unui grup;
– dacă au conținut prin care denaturează, răstălmăcesc sau ascund informații despre vânzător sau scopul principal al site-ului;
– conțin coduri de hacking/crack;
– comercializare de produse care sunt copii sau imitații ale unor bunuri de designer;
– jocuri de noroc online sau conținut legat de cazino online, vânzare de alcool sau vânzare de medicamente prescrise, cu excepția cazului în care este permis în mod expres de Google.

Vremea publicității manipulate politic

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.