„Basmele” europene și dezastrul economic de la Kiev

Viktor Pinciuk, un oligarh ucrainean care și-a înmulțit averea în timpul conflictului din estul țării datorită poziției sale alunecoase față de războiul din Donbas, și-a atras criticile politicienilor de la Kiev când, la începutul lunii ianuarie, a publicat în The Wall Street Journal o analiză în care spunea că Ucraina trebuie să facă „compromisuri dureroase“: să renunțe la revenirea Crimeii în granițele țării, să renunțe la aderarea la NATO și să nu insiste pentru o aderare rapidă la UE, să organizeze alegeri în teritoriile separatiste și să le acorde autonomie. Totul pentru a pune capăt conflictului ce durează de aproape trei ani.

Pinciuk a fost imediat catalogat la Kiev drept trădător, dar ultimele luni au adus o evoluție interesantă nu doar pe frontul din Donbas, ci și în presa vestică, unde multe publicații încep să facă loc tot mai mult apelurilor pentru renunțarea la Donbas și Crimeea. The New York Times publică propunerea unui deputat cvasinecunoscut de la Kiev privind închirierea Ucrainei către Rusia pentru 30-50 de ani, pentru ca apoi locuitorii să decidă cărei țări vor să aparțină. Radio Europa Liberă vorbește despre varianta revenirii la putere a fostului președinte Viktor Ianukovici, aflat acum în Rusia. Bloomberg amintește și de propunerea oligarhului ucrainean Serghei Taruta (numit guvernator al regiunii Donețk în 2014), ca actualului președinte Petro Poroșenko să-i fie retrase prerogativele de negociere a viitorului provinciilor separatiste. Până și The Economist scrie că „reintegrarea Donbasului începe să semene cu o capcană a Rusiei“.

Gata cu „basmele europene“

Autorii „trădători“ ai acestor propuneri simt că starea de spirit din Ucraina se schimbă, după trei ani de război istovitor pentru oameni și pentru economie. Aproape 75% din ucraineni consideră că nivelul de trai și situația generală din țară s-au înrăutățit în 2016, scrie Bloomberg. Până și fostul președinte interimar Olekasandr Turcinov, acum șef al Consiliului Național pentru Securitate și Apărare, a spus într-un discurs recent că societatea ucraineană „nu are nevoie de basmele viitorului european luminos“, ci trebuie să construiască un stat și o armată puternice.

Ucraina paramilitară

Miile de militari ucraineni și de separatiști proruși (și ei cetățeni ucraineni) morți în acest conflict au rupt țara între o zonă vestică, tot mai naționalistă, și una estică, tot mai prorusă. Președintele Poroșenko și guvernul său, condus de loialul Volodimir Groisman, par tot mai mult prizonierii partidelor și formațiunilor paramilitare naționaliste ce proliferează în vestul țării, dispuse să continue lupta până la recuperarea Crimeii și a Donbasului. Este foarte relevant un fapt aproape trecut cu vederea de presa internațională: naționaliștii ucraineni au organizat o blocadă a regiunilor Donețk și Lugansk, împiedicând ca trenurile cu cărbune venind de aici să ajungă la termocentralele ucrainene și amenințând că vor ocupa fabricile din zonele controlate de ei. Da, deși e în război cu separatiștii, guvernul de la Kiev importă cărbune de zeci de milioane de euro din aceste regiuni, pentru că livrările de gaze din Rusia sunt sistate, aprovizionarea cu gaze ruse via Slovacia este insuficientă, iar aproape 50% din zăcămintele de cărbune (combustibilul alternativ) se află în Donbas. Da, în timp ce militarii Ucrainei luptă în Donbas, guvernul este vulnerabil în fața milițiilor naționaliste.

Un dezastru economic și demografic

Ucrainenii moderați aleg alt tip de protest – anticorupția. Sunt voci care susțin că separatismul din Donbas a curățat țara de oligarhia condusă de Rinat Ahmetov, de mamuți industriali nerentabili, că reintegrarea Donbasului ar aduce milioane de alegători antieuropeni care ar complica parcursul actual al Ucrainei, iar acum este timpul ca și regimul de la Kiev să fie epurat de corupții săi, pentru ca țara să poată evolua. Și, cel mai important, războiul trebuie să înceteze. Acest conflict a redus salariul mediu în Ucraina la sub 200 de euro (sumă care nu acoperă coșul zilnic), a accentuat criza demografică (în Ucraina sunt doar 86,3 bărbați la o sută de femei, un raport catastrofal accentuat de război, alcoolism și sărăcie), iar nivelul de trai a ajuns mult sub cel din Belarus, o țară cu un regim cvasidictatorial.

Noul vecin al României

Așadar, pe fondul reașezărilor strategice de la Washington, marile publicații vestice încep să sugereze ucrainenilor să renunțe la Crimeea și la Donbas. Ce ar însemna aceasta pentru România? În primul rând, războiul din Ucraina a dus la apariția unui guvern și a unei armate ucrainene mult mai capabile să întârzie zile bune un potențial atac terestru din est. Apoi, acest conflict a permis României să coordoneze apărarea cibernetică a Ucrainei, un plus pentru serviciile române de informații. Dar războiul a dus și la ascensiunea naționalismului ucrainean, de rău augur pentru comunitatea română din Ucraina. Nu în ultimul rând, anexarea Crimeii a transformat peninsula într-un „portavion“ rusesc la câteva minute de zbor de România și a apropiat periculos zonele economice exclusive rusă și română din Marea Neagră. Se apropie momentul în care ucrainenii vor trebui să aleagă între integritatea teritorială și independența reală față de Rusia, iar această alegere va veni cu noi riscuri pentru România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.