Bătălia pentru Glina

Agenția Națională pentru Protecția Mediului Ilfov a demarat procedura de reautorizare a gropii de gunoi de la Glina. Potrivit normativelor, „dezbaterea publică“ este o obligație în vederea reluării activității. Locuitorii din Popești-Leordeni le reproșează autorităților că nu le pasă de viața lor, că mirosurile degajate de gunoaiele depuse în groapă le fac viața imposibilă. Ei i-au cerut prefectului de Ilfov și primarului să închidă groapa de la Glina. Revoltați, oamenii au cerut organizarea unui referendum pe această temă.

28 septembrie a fost data la care Agenția Națională pentru Protecția Mediului Ilfov a programat dezbaterea publică, procedură obligatorie pentru obținerea unei noi autorizații de funcționare. Aceasta, în ciuda protestelor organizate de localnicii din Popești-Leordeni, care au manifestat în câteva rânduri pentru închiderea gropii de gunoi. Lor nu le pasă de miza afacerii estimate la 12 milioane euro pe an, pe care SC Ecorec SA o afișează, ci de viața și sănătatea lor și a copiilor. Reprezentanții Ecorec au încercat să explice că nu există niciun pericol pentru viața lor, iar groapa funcționează la standarde europene.

„Trăim într-un oraș cum nu există nicăieri. Nu avem trotuare, nu avem semafoare, o bibliotecă,
avem blocuri construite prost“, a spus un localnic din Popești-Leordeni.

Nervi întinşi la maximum

Supărați că autoritățile au schimbat locul de desfășurare a dezbaterii publice, locuitorii din Popești-Leordeni au venit cu mic, cu mare să convingă autoritățile locale și centrale să închidă groapa de gunoi de la Glina. Părinți cu copii mici, unii sugari, până la cei mai în vârstă au vorbit despre bolile cauzate de noxele provenite de la groapa de gunoi de la Glina, despre nerespectarea distanței dintre aceasta și case de minimum 1.000 de metri. Unii i-au amintit chiar și pe cei decedaţi în ultimii ani, invocând ca posibilă cauză contaminarea solului, a aerului și a pânzei freatice cu cianuri. În acest moment, oamenii se simt înșelați de autorități. În ultimii 10 ani, mulți dintre ei s-au mutat în Popești-Leordeni, unii și-au construit case noi în baza faptului că groapa trebuia închisă din 2007, conform contractului inițial. Dezvoltatorii imobiliari și-au făcut și ei treaba, construind cartiere rezidențiale, iar acum locuințele stau goale pentru că oamenii nu pot suporta emanațiile provenite de la groapa de gunoi.

Complicitate la vârf

Întrebat de Cotidianul dacă Ministerul Mediului a dat undă verde Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Ilfov de a reautoriza groapa de la Glina, Adrian Pătrașcu, reprezentantul instituției, a evitat să dea un răspuns tranșant. Numai strigătele din sală care-i cereau un răspuns clar „da sau nu“ l-au determinat să ofere un răspuns care să nu-l pună rău nici cu șefii, nici cu localnicii. „Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu este sub autoritatea ministerului“, a spus Pătrașcu. Însă rolul Ministerului Mediului este afișat chiar pe site-ul instituției: „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) realizează politica naţională în domeniile mediului, gospodăririi apelor şi managementului silvic, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domenii, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorităţi sau instituţii publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului. MMAP acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social“. Așadar, fără „dezlegare de sus“, agenția nu ar fi putut acționa de capul ei.

Ofertă pentru prefectul de Ilfov, Adrian Petcu (al doilea din stânga): „Vă dau cheile casei mele, să locuiţi o lună în ea, să vedem dacă puteţi”

Localnici vinovați de nerespectarea legii

Autoritățile au dat vina pe oameni că și-au construit case peste limita obligatorie de 1.000 de metri care trebuie să existe între prima casă și groapa de gunoi. Numai că oamenii au acte care demonstrează că locuințele au fost construite prin anii 1940, când nimeni nu știa ce vor face autoritățile. Unii spun că înălțimea gropii a ajuns la limita contractuală de 90 de metri, motiv pentru care administratorii au depășit aria de depunere a deșeurilor, apropiindu-se nepermis de mult de case. Oamenii spun că distanța dintre groapa de gunoi și case este în prezent între 70 și 100 de metri. Cam la aceeași distanță, spun localnicii, funcționează o școală și o grădiniță, iar copiii nu pot merge pe jos de frica șobolanilor și a câinilor care bântuie prin gunoaie. „Nu s-ar fi construit școala și grădinița dacă distanța nu ar fi fost legale“, a spun un localnic. Un alt reproș al oamenilor s-a referit la obligativitatea SC Ecorec SA de a planta peste 20.000 de salcâmi împrejurul gropii de gunoi. Una dintre reprezentantele firmei a afirmat că în 2016 ar fi fost plantați copacii, iar campania continuă. Oamenii au acuzat-o de minciună, pentru că în prezent în jurul gropii de gunoi nu există niciun salcâm plantat. „Domnule primar, vă este frică să ne apărați. Oamenii vă cer normalitate. Nu există zona verde tampon. Am poze când au fost îngropați în gunoi copacii“, i-a reproșat un localnic edilului.

„În anul 2001, depozitul a fost preluat în exploatare de Ecorec SA. Odată cu demararea depozitării, 37 de hectare exploatate neconform au fost acoperite şi izolate. Din anul 2003, activitatea s-a desfăşurat în celula a doua, cu suprafaţa de 2,3 hectare, restul compartimentelor fiind sistate şi acoperite cu pământ, conform regulamentului. S-a făcut impermeabilizare cu materiale sintetice“, a explicat Mugur Bobe, inginer la Ecorec SA.

Rațiunea reautorizării gropii de la Glina

În ciuda afirmațiilor unui consilier local, care a declarat că aleșii locali au notificat Ministerul Mediului pentru închiderea gropii de la Glina, reprezentanții agenției au fost nevoiți să recunoască faptul că nu au în acest moment nicio altă soluție față de groapa de gunoi. „Nu avem alternativă“, a spus Adrian Pătrașcu. În zadar au vorbit oamenii despre Strategia de dezvoltare a orașului Popești-Leordeni, aprobată de Consiliul Local, în care se spune că groapa de gunoi este o importantă și gravă sursă de poluare pentru ei. Chiar și reprezentantul Direcției de Sănătate Publică a fost luat la rost pentru că instituția a evitat constant să publice concluzii clare cu privire la nocivitatea gropii. În cele din urmă, autorităţile au dat vina una pe alta, nedorind să-și asume responsabilitatea unei decizii care i-ar fi înfuriat pe oameni și mai rău. Nici primarul Petre Iacob nu a fost iertat. Lui i s-a reproșat că nu a făcut nimic pentru închiderea gropii. La rândul său, pentru conformitate, edilul îl întreba pe prefect cum ar putea el să închidă o societate comercială.

Referendum sau blocaj

La unison, localnicii i-au cerut primarului să organizeze un referendum. Mai mult, ei susțin că problemele s-au agravat din 2013, când, în urma hotărârii de guvern privind extinderea depozitului de gunoi, Primăria Popeşti-Leordeni a decopertat tot materialul care provenea de la construcţii şi demolări. Oamenii au cerut și atunci și cer și acum sprijinul autorităţilor, amintind de pericolul de îmbolnăvire, deoarece acolo au fost îngropate inclusiv deşeuri de la Spitalul Brâncovenesc, de la blocurile dărâmate la cutremurul din 1977 şi de la cimitirul „Sfinţii Apostoli“. „Dacă nu închideți groapa, o blocăm noi. Venim cu mașini, cu ce avem și nu vom mai permite aducerea gunoiului!“, striga un localnic furios pe bâlbâiala și reaua-voință a autorităților.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.