Preţul de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş a fost redus de la 20 de milioane de euro pe kilometru la mai puţin de jumătate, în urma unor negocieri între autorităţi şi Bechtel, iar compania americană va mai construi în România doar tronsonul Suplacu de Barcău-Borş (64 de kilometri).

Lucrările la autostradă au început în 2004 şi de atunci s-au cosntruit puţin peste 52 de kilometri din totalul de 415 kilometri, însă de cheltuit s-au cheltuit fondurile alocate iniţial întregii autostrăzi. Totul sub cinci miniştri ai Transporturilor. Lucrările ar fi trebuit să se încheie la finalul lui 2010.

Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au declarat pentru capital.ro că s-a ajuns la un acord cu americanii în ceea ce priveşte Autostrada Transilvania a cărei lungime este estimată la 415 kilometri. Într-un interviu pentru Capital.ro, ministrul Anca Boagiu arăta că doreşte ca preţul unui kilometru sa ajungă la 7 milioane de euro, faţă de unele tronsoane une Bechtel a fost plătită cu 25 de milioane de euro.

Conform surselor citate, se pare că americanii au fost de acord să se întoarcă pe şantier din toamnă acestui an, numai după ce îşi vor primi o parte din plăţile restante, o sumă de 90,4 milioane de euro la care se adaugă TVA de 90,3 milioane de lei.

O parte dintre utilajele Bechtel au fost mutate în Albania, acolo unde se construieşte autostrada care va lega această ţară de Kosovo. Este vorba de o cale rutieră care ajunge la peste 1.800 de metri, cu viaducte şi un tunel de 5,5 kilometri. Costurile au fost şi aici mai mari de trei ori decât cele estimate. Acum Bechtel construieşte o autostradă şi în Kosovo.

Nimic nou pentru această parte a Europei. Construcţia autostrăzii Bechtel seamănă mult cu realizarea mai bătrânelor căi ferate române, marcată de suspiciunile de mituire ale deputaţilor, in 1868, de către Victor Offenheim, reprezentantul unui consortiu de bancheri austrieci, de celebra concesiune obţinută de baronul Henry Bethel Strousberg pentru calea ferata care urma sa lege Moldova de Banat. Păguboasa concesiune a fost anulată în 1871, însă asupra României încă neindependente s-au făcut presiuni de către cancelarul Bismarck şi, la cerearea acestuia, de către Marele Vizir de la Istanbul. În 1880, cu independenţa recunoscută în urma unei conferinţe desfăşurată la Berlin, România a plătit şi a răscumpărat calea ferată.

Rămâne de văzut dacă şi autostrăzile acestui secol vor aduce cu ele politicieni cumpăraţi, cancelari revoltaţi şi viziri ameninţători.