Guvernul vrea să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate într-o singură structură intitulată Centrul Național de Informații Fiscale și care urmează să funcționeze în subordinea Ministerului Finanțelor, dar în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale. Într-o primă etapă, centrul va unifica tot ce înseamnă informații din sistemele financiar-fiscale subordonate MFP, ANAF, Direcții de Finanțe, Comisie Națională de Prognoză.
În ședința de Guvern de săptămâna trecută, Executivul a stabilit printr-un memorandum cum vor funcționa lucrurile începând din septembrie: până în 2020, Centrul de Informații trebuie să interconecteze casele de marcat, să centralizeze sistemul informatic de la Trezoreria Statului, să se ocupe și de introducerea facturii electronice și de centralizarea sistemului de administrare a creanțelor bugetare. Pe hârtie, Centrul de Informații Fiscale ar trebui să simplifice procedurile birocratice legate de fiscalitate și să ofere proceduri electronice simplificate contribuabililor, însă scopul principal îl reprezintă urmărirea și încasarea mai eficientă a taxelor și impozitelor și supravegherea cât mai eficientă a contribuabililor. Asta înseamnă că fiecare cetățean sau firmă va fi monitorizată efectiv prin Centrul Național de Informații Fiscale.
Între abuz și necesitate
Conform unui comunicat emis de Executiv, pe termen scurt 2017-2018, Planul de măsuri include: desemnarea și tratarea Sistemului Informatic al MFP ca infrastructură critică de interes național; elaborarea unei Strategii unitare de dezvoltare și menținere în funcțiune a Sistemului Informatic al MFP; stabilirea necesarului de resurse și alocare de fonduri necesare pentru servicii de menținere și pentru înnoirea etapizată a infrastructurii hardware și software a Sistemului Informatic al MFP; angajare de personal de specialitate TIC la nivel central și local; implementarea mai multor proiecte în curs: Factura electronică, centralizarea sistemului de administrare a creanțelor bugetare. Mai pe înțelesul tuturor, achiziția de echipamente și sisteme software și angajarea de specialiști IT.
Pe termen mediu 2018-2020, acest Centru consolidat administrativ are mai multe obiective, între care: implementarea proiectului de interconectare a caselor de marcat; centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei statului și diversificarea serviciilor oferite; implementarea unor măsuri de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor; extinderea utilității și utilizării „Spațiului Privat Virtual“ la nivelul celorlalte instituții publice centrale și locale; furnizarea către cetățeni a informațiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, colectate și consolidate la nivelul sistemului informatic securizat „PatrimVen“; a informațiilor privind obligațiile fiscale și nefiscale IMPTAX; crearea și operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice. Pentru a facilita interacțiunea cu statul în ceea ce privește sistemul financiar, fiscal și de asigurări sociale este nevoie de standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul; dezvoltarea serviciilor informatice de analiză complexă a masivelor de date pentru urmărirea cheltuirii fondurilor publice, cu accent pe investiții și asigurări sociale; evaluarea impactului financiar al inițiativelor de modificare legislativă pentru venituri și cheltuieli și gestionarea riscurilor în colectarea veniturilor și în execuția bugetară. Mai exact, este vorba despre crearea unei baze de date prin intermediul căreia sunt monitorizați fiscal cetățenii, dar și firmele. Acest lucru ar putea lăsa loc la abuzuri din partea CNIF, care dintr-un singur click ar putea bloca un cont sau constrânge un cetățean care nu și-a plătit o datorie de 10 lei către ANAF.
Anacronicul ANAF
Deputatul Remus Borza a declarat că România se confruntă cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani şi susţine că ANAF este „o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii“. „Există acest risc ca ANAF-ul să se ducă peste micul şi onestul contribuabil, pentru că sunt o serie de firme care au imunitate fiscală şi judiciară. Fie că vorbim de multinaţionale sau anumite firme cu statut special. Aici este evaziunea fiscală, pentru că, într-adevăr, avem o reală problemă pe evaziune fiscală, în special la TVA“, a spus Remus Borza.
Implementarea Directivei 1164/2016 şi conectarea caselor de marcat cu registrul electronic al agenţilor economici la serverele ANAF ar aduce mai mulţi bani la buget din colectarea impozitului pe profit şi a TVA. Doar la capitolul TVA există o evaziune fiscală de 40%, cam 7-8 miliarde euro anual. „Ar trebui să implementăm în legislaţia internă Directiva Europeană 1164, prin care să obligăm multinaţionalele să plătească impozit în ţara unde generează venit, respectiv în România. Cei mai mari evazionişti din România sunt firmele străine care controlează 55% din cifra de afaceri a ţării. (…) Concluzia este că firmele străine, cărora noi le-am pus România pe tavă, (…) ne tratează cu dispreţul cuvenit unei ţări bananiere. Românii care au plecat în străinătate cu speranţa unui trai mai bun pentru ei şi familiile lor sunt, de fapt, marii investitori ai României, trimiţând peste 50 miliarde euro din 2007 până acum, în condiţiile în care soldul investiţiilor străine, în aceşti 10 ani de «glorioasă» integrare în UE, a fost de 34 miliarde euro“, a mai afirmat Remus Borza.
Bani aruncați
În 2014, guvernul Ponta a dat o ordonanţă care obliga agenţii economici să îşi conecteze casele de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF. Tot atunci s-au investit zeci de milioane de euro în infrastructura IT a ANAF. Acest sistem este preconizat să monitorizeze fiecare leu, ceea ce ar duce la diminuarea drastică a evaziunii pe TVA.
Până acum însă, banii au fost cheltuiți degeaba, deoarece chiar cei care au dat legea au refuzat să o aplice. Aplicarea ordonanţei a fost amânată de trei ori – o dată de guvernul Ponta şi două ori de guvernul Cioloş, ordonanţa urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018, dacă cineva nu va mai decide încă o amânare.
În aceste condiții, sunt însă „firme mari cu imunitate judiciară şi fiscală care îşi permit să facă în România evaziune de sute de milioane de euro (…). O altă măsură care ar trebui luată urgent este reformarea din temelii a ANAF, care este o structură anacronică, ineficientă, superbirocratizată şi conservatoare. ANAF nu are nicio scuză să colecteze atât de puţin. Anul acesta, şi nu în 2020, autorităţile trebuie să-şi propună un grad de colectare de 32% şi, după aceea, în fiecare an, să creştem cu câte un punct procentual, ca să ajungem la circa 35% în 2020. Fiecare procent înseamnă 2 miliarde euro în plus, cu care se pot acoperi multe găuri din buget“, a mai spus Borza.
O nouă formă de a-l supraveghea pe cetățeanul român
Ilie Șerbănescu: „Eu, personal, nu cred în povești. E o nouă formă de a-l supraveghea pe cetățeanul român. În măsura unui om neinformat, pot spune doar că sunt de părere că dacă vor să unifice bazele de date, acesta este un lucru bun. Dacă se adaugă o altă bază de date, mai rău se încurcă lucrurile. După cum știți, poliția are o bază de date, sistemul de sănătate, educația, la fel. Revenind la această structură informatică, se evidențiază datoriile fiecăruia, ceea ce nu e un lucru rău, nu e un atentat la statutul cetățeanului. Încurcăturile se produc dacă există și mai multe baze de date“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.