A existat o alianță anti DNA în tentativa parlamentară din marțea neagră. Atunci, PSD realmente a încercat să slăbească mijloacele de luptă ale DNA în războiul cu corupția. Dacă Ponta ar fi ajuns președinte, alianța anti DNA și-ar fi atins scopul. Percepția publică de după marțea neagră a fost masiv alimentată cu pericolul pe care l-ar reprezenta președinția Ponta.
Când, în preajma alegerilor din 11 decembrie, se contura o posibilă victorie a PSD în parlamentare, percepția pericolelor anti DNA a fost din nou alimentată masiv. Rolul ei însă nu mai era doar eventuala necesitate de a apăra lupta împotriva corupției.
Ceea ce devenea o problemă, acum, era programul de guvernare al PSD, care speria Consiliul Investitorilor Străini din România.
Bine consolidată în trecutul recent, percepția publică despre intențiile anti DNA ale PSD urma să fie folosită pentru a scurta longevitatea Guvernului pesedist.
Dragnea știa pe cine va supăra programul său de guvernare, dar avea nevoie de popularitatea ce ar fi rezultat din acel program, ca să șteargă imaginea sa de condamnat penal. Știa că nu va putea face nimic pentru slăbirea luptei cu corupția (erau cu ochii pe el toate ambasadele străine), dar s-a gândit că dacă va face cumva să fie scăpat de al doilea dosar penal, acest mic privilegiu îi va fi trecut cu vederea. Nu era sigur de asta, dar a ales să încerce. L-a forțat în acest sens și intenția președintelui de a purta război total cu PSD, declarată cu mult timp înainte ca Dragnea să schițeze cel mai mic gest public că ar urmări să-și anuleze cel de-al doilea dosar penal. L-a forțat, de fapt, tot comportamentul post-electoral al președintelui: „Vrei război? Bine, hai la război!“.
A fost decizia fatală a aparent calmului Dragnea. A dat drumul deciziilor prin care s-a asigurat că scapă de acel dosar, dar n-a calculat bine „jihadul“ care va urma. Opinia publică antipesedistă s-a vădit a fi super-activată să perceapă acest privilegiu personal drept sfârșit al luptei cu corupția. Zi de zi, în zilele ce au urmat, Dragnea nu mai știa care ar fi mutările ofensive. A trecut într-o defensivă tot mai confuză, dar tot mai încăpățânată. În fond, abia acum a înțeles ce putere au marile corporații (nu președintele) și a ales să-și ducă lupta până la capăt, chiar dacă acel capăt ar putea fi o pușcărie.
Care a fost greșeala sa decisivă? A fost o greșeală tipică scorpionilor: a subestimat ceva. A subestimat viteza cu care poate acționa puterea de influență a marilor corporații. N-a apucat să devină un erou popular pentru care masele se vor mobiliza la nevoie. Acum, iată-l în corzi. Curând va fi numărat pentru ultima oară. Apoi, s-ar putea să numere el. Știți ce: AMR-ul.
Aceasta este fotografia de ansamblu a „epocii Dragnea“.
Liviu Dragnea era cercetat pentru un prejudiciu de 108.000 lei. Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă punea pragul de la care devine penală cercetarea pentru abuz în serviciu la 100.000 lei? Ipoteza mea este că s-ar fi întâmplat același scenariu. Nu vă mai amintiți că era deja un mare scandal că vrea grațiere, alt sfârșit al luptei anticorupție!? Dacă ar fi rămas la grațiere, Guvernul Grindeanu ar fi fost un pic mai longeviv, dar nici așa nu și-ar fi încheiat mandatul. Scorpionii, când se… scorpionează, trec direct la bătălia finală: care pe care.
Dar dacă ar fi vrut să dea și o ordonanță cu modificări ale Codului penal și ar fi pus pragul abuzului în serviciu la 100.000 de lei, Dragnea ar fi dovedit că există și scorpionul-boier. Măcar atât: că s-ar fi scris despre el în manualul de zoologie, dacă cel de istorie i-a fost interzis.
Nimic mai ușor, acum, pentru DNA, decât să ia câteva declarații din partea unor miniștri care vor recunoaște că au fost conștienți de faptul că Ordonanța cu pricina îl va lăsa pe Dragnea fără dosar penal. Legătura de subordonare a inițiatorului Ordonanței, Florin Iordache, față de Dragnea fiind de notorietate, nu mai rămâne decât să fie atașat la dosar răspunsul martorului Dragnea la întrebarea unică „Ce ați făcut să împiedicați această favorizare a infractorului?“. Cum să răspundă ca să nu fie inculpat pentru a se fi pus în conflict de interese?
Imaginați-vă ad absurdum că Iliescu ar fi scos din Codul penal infracțiunile pentru care știa că ar fi putut fi inculpat în dosarul mineriadei!
Situația lui Dragnea e atât de flagrantă, încât au apărut deja voci care spun: „Așa ceva nu se putea decât dacă Dragnea era într-o misiune care urmărea radierea PSD din registrul partidelor politice“.
O întrebare își cere dreptul la cuvânt: cum a putut ști președintele Iohannis că poate susține un blitzkrieg împotriva PSD? Dacă nu luăm în seamă ipotezele vocilor de mai sus, ar însemna că Iohannis avea un stoc de informații foarte bune despre incompetența juriștilor pesediști. Incapabili să priceapă actul infracțional pe care se pregăteau să-l comită, acești juriști au încercat să se asigure prin chiar textul OUG că legiuitorul va fi exonerat de implicațiile favorizării unor infractori. Unde au greșit ei? În deschiderea unui termen de zece zile de neintrare în vigoare a modificărilor la Codul penal. Numai că, în acest interval, nefiind în vigoare nicio exonerare, legiuitorul rămâne, cu vârf și îndesat, sub incidența infracțiunii de tentativă de favorizare a infractorului. Favorizarea urma să intre în vigoare. Tentativa era deja denunțată. Autodenunțată.
Ai impresia ciudată că în PSD a acționat un grup infracțional care a găsit o cale de a anunța „miliției“ intervalul în care va fi vulnerabil. Dacă nu ar fi fost certat cu procurorul Ponta, acest grup ar fi putut afla că este expus acuzării fix în cele zece zile.
Traian Băsescu a înțeles tărășenia și a dat, la B1, vineri seară, o argumentație constituțională potrivit căreia, în fapt, modificările Codului penal ar fi deja în vigoare, împreună cu exonerarea. Ținea să-i dea o cale de salvare lui Iordache, să o încurce pe Codruța Kovesi și să le transmită celor de la CCR cum ar putea fi apărați pesediștii. Nu și Dragnea. Care, chiar și așa, rămâne acuzabil de conflict de interese. Măi, să fie! O fi la mijloc un joc al lui Ponta ca să scape de Dragnea?!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.